Pentru concetățenii care poartă prenumele de Ștefan astăzi este o dată importantă. Pentru că în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieste pe Sf. Întâi Mucenic și Arhimandrid Ștefan. El a fost condamnat la moarte în anul 33 de către autoritățile iudaice fiindcă a vestit și mărturisit credință întru Hristos, deschizând drumul unui impresionant șir de martiri creștini, pedepsiți pentru credință lor. Sfântul Ștefan este considerat Primul Martir
Sfântul Ștefan s-a dovedit a fi un brav apărător al credinței, venerându-l ăe Domnul Iisus Hristos, mărturisind că El este Fiul lui Dumnezeu, care s-a născut, a murit, a înviat și s-a înălțat la ceruri pentru mântuirea noastră. A fost acuzat că a adus blasfemie lui Moise și lui Dumnezeu.
Atunci când Caiafa a întrebat dacă cele ce se mărturisesc despre El sunt adevărate, Sfântul Ștefan a rostit o lungă cuvântare în care a arătat că Iisus este Mesia, cel prezis de profeți și că iudeii sunt vinovați pentru uciderea Lui. Furioși, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. După ce L-a văzut pe Mântuitorul Hristos în chip minunat în slavă, stând de-a dreapta Tatălui, s-a rugat pentru sine și pentru cei care îl omorau: „Doamne nu le socoti lor păcatul acesta”. Locul uciderii Sfântului Ștefan a fost în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau uciși cu pietre nu puteau fi înmormântați în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ștefan a fost pus în mormântul unui creștin. Moaștele sale au fost descoperite abia în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o întreită viziune. Când i s-au descoperit moaștele, pe mormântul sau scria „Chiliel”, care în limba ebraică înseamnă „Cununa”, pentru că într-adevăr el a luat, cel dintâi dintre creștini, Cununa Muceniciei.
Misiunea Sf. Ștefan a fost aceea de a demonstra ca Iisus este personajul Divin cel prezis de prooroci in Vechiul Testament. Datorita râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a invrednicit cu puterea de a săvârți minuni. Căpătând acest har nemaipomenit, care-i însoțea propovăduirile, Sf. Ștefan a stârnit mânia evreilor, care l-au chemat la judecata in fața Sinedriului (Tribunalul lor), acuzându-l de blasfemie, păcat ce se pedepsea cu moartea.
Ștefan a fost alungat în cele din urmă din Cetate și lovit cu pietre. Prăbusit sub povara bolovanilor, Sfîntul a avut puterea ca înainte de a muri, să se roage pentru iertarea faptelor ucigașilor lui: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”
Ștefan (”Stephanus” în limba latină) însemnă ”Încununat”, de multe ori având semnificația unui titlu mai degrabă decât fiind un prenume). Numele de Ștefan se regăsește și din limba greacă, ”Stephanos” fiind tălmăcit drept ”Ghirlandă” sau ”Coroană”.
După cum se precizează în Noul Testament el a fost un diacon iudeu din Ierusalim, considerat drept Primul mucenic sau Martir creștin condamnat la moarte de autorități. Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urma pretutindeni și care a asistat direct la faptele sale. Fiind ales să îi conducă pe diaconi, precum și datorită credinței sale profunde și puterii sale de a săvârși minuni, Sfântul Ștefan a fost numit și Arhidiacon.
Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat de blasfemie și condamnat la moarte prin lapidare. După pronunțarea sentinței, conform Noului Testament, el a avut o teofanie, spunând: „Iată văd Cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. El a fost dus în afara Cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind Primul Martir că mărturisise credința în Iisus. Mormântul său a fost descoperit în anul 415. Din anul 560 osemintele sale se află depuse în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mură” din Roma.
O veche tradiție spune că, de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casele noastre icoană care-l înfățișează pe acest Martir, astfel Sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase.
Astăzi, în biserici, se pomenesc creștinii care au murit în împrejurări dramaice și se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ștefan. În unele zone din Muntenia, se prepară așa-numitele ”Pâinici ale lui Ștefan”, în forme rotunde, dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac.
Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan. După ce se sfințesc de către preot se împart de pomană, oferindu-se mai cu seamă copiilor săraci.Pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite de persoane de decizie, e bine că azi, de ziua sfântului sau nume, să dăruim icoană Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă.
Pe 27 decembrie 2021 este Sărbătoare mare în România peste 400.000 de conaționali îşi aniversează onomastica. Prenumele derivate din Ștefan sunt Ștefana, Ștefănuț, Ștefanela, Ștefaniță, Ștefănică, Stefanos, Ștefania, Ștefanida, Ștefănel, Șteflea, Fănică, Fănel, Fane, Fanache, Fana și Istvan. În semn de iubire, prețuire și respect pentru martirul praznuit astăzi, dar și că dovadă de iubire și înțelegere, e bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certați.
Le adresăm La Mulți Ani, cu sănătate și bucurii numeroșilor români care poartă prenumele de Ștefan!
Horia C. Deliu
