Presiunea pe leu se va menţine şi în următoarele săptămâni datorită crizei din zona euro, care se va adânci, după ce ministrul economiei din Spania a anunţat, sâmbătă, că ţara sa va solicita „un ajutor financiar european” pentru a-şi redresa sectorul bancar. Conform unui raport al FMI băncile spaniole au nevoie urgentă de 40 de miliarde euro, însă conform unor surse europene, ajutorul s-ar putea ridica la 100 miliarde euro.
Anunţul a venit la două zile după ce agenţia Fitch a retrogradat, din cauza slăbiciunilor sistemului bancar, ratingul Spaniei cu trei trepte, la „BBB”, la doar doi paşi de categoria „junk”, nerecomandată investiţiilor.
Situaţia leului este fragilă datorită faptului că deprecierea euro va duce la creşterea aversiunii faţă de risc, implicit la ieşiri de capital de pe piaţa locală, care determină deteriorarea balanţei de cont curent, chiar dacă, aşa cum afirma recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, „piaţa noastră a fost suficient de mică încât să nu apară probleme semnificative şi pentru a păstra cursul de schimb, cumva, la un nivel sustenabil”. La rândul său, Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a declarat că „suntem aproape de ceea ce percepem noi ca fiind un curs de schimb de echilibru”.
În cele patru şedinţe de ale săptămânii trecute, cursul mediu a fluctuat într-un culoar foarte îngust, euro coborând de la 4,4646 la 4,4610 lei, cotaţiile coborând uneori sub pragul de 4,6 lei, dealerii declarând că banca centrală a intervenit constant în piaţă.
Pe lângă problemele din Spania, zona euro se confruntă cu posibilitatea părăsirii acesteia de Grecia, în cazul în care alegerile parlamentare ce vor avea loc duminica viitoare, nu vor fi câştigate de partidele pro-austeritate. Într-o astfel de situaţie, prognozele băncilor anticipează o depreciere a leului în intervalul 4,7 – 5,2 lei, însă rămânerea Greciei în zona euro ar menţine leul în zona lui 4,4 lei.
Conform oficialilor BNR, atingerea pragului de 5 lei este improbabilă, urmând a fi folosit „întregul instrumentar” de care dispune.
În piaţa la termen de la Sibiu, euro s-a tranzacţionat pentru septembrie la 4,49 – 4,5004 iar pentru decembrie la 4,5 – 4,5118 lei.
După ce a atins la începutul lunii maximul istoric de 3,6231 lei, săptămâna trecută dolarul a intrat pe o pantă descendentă, coborând joi la 3,5455 pentru ca a doua zi să urce la 3,5734 lei. Media francului elveţian, care nu este lăsat de Banca Elveţiei să coboare sub pragul de 1,20 unităţi/euro, s-a menţinut într-un culoar îngust, cuprins între 3,7179, la începutul săptămânii, şi 3,7143 lei, la finele ei.
Perechea euro/dolar a crescut joia trecută până la 1,2625, după ce în data de 1 iunie scăzuse la minimul ultimilor doi ani, 1,2288 dolari. Retrogradarea Spaniei de către Fitch şi anunţul Moody’s că, în cazul în care Grecia va ieşi din zona euro, ar putea să scadă ratingul mai multor state din zona euro, inclusiv a celor ce beneficiază de nota maximă „Aaa”, a avut drept efect scăderea euro până la 1,2437 dolari, pentru a închide pe pieţele americane în jurul valorii de 1,25 dolari.
Analiza cuprinde perioada 4 – 8 iunie. (R.G.)
