Steagul judeţului Covasna, cu privire la care a fost adoptată recent o hotărâre de guvern, a fost arborat oficial joi pe clădirea Consiliului Judeţean, din municipiul Sfântu Gheorghe.
Preşedintele Consiliului, Tamas Sandor, a declarat că au trecut aproape şase ani de când steagul a fost aprobat de consilierii judeţeni, însă abia acum a fost „scos din sertar” şi adoptat de Guvern, subliniind că reuşita se datorează participării UDMR la guvernare.
„În sfârşit am reuşit să scoatem din sertare şi steagul judeţului Covasna, de altfel după şase ani de zile după ce am adoptat o hotărâre conform legislaţiei în vigoare. Picanteria sorţii este că noi împreună cu domnul Dragnea, care era ministru la acea vreme, am scris împreună textul legii în ceea ce priveşte adoptarea steagurilor locale şi judeţene (…) Acea lege este foarte corectă şi din punctul de vedere al statului român şi din punctul de vedere al comunităţilor locale, însă (…) cererea noastră a rămas în sertar, deşi în ultimii şase ani de zile au fost adoptate mai mult de o sută de steme sau steaguri locale şi judeţene. Dar, în sfârşit, asta vreau să accentuez, datorită participării noastre la guvernare, nu numai steagul judeţului, ci şi stemele şi steagurile altor localităţi din judeţul Covasna (…) au fost adoptate de Guvern”, a afirmat Tamas Sandor.
Acesta i-a mulţumit heraldistului Szekeres Attila, din Sfântu Gheorghe, care a realizat peste 80% din stemele judeţului, pentru că a susţinut cu argumente ştiinţifice „lupta din umbră” a autorităţilor locale pentru oficializarea acestor simboluri.
„Am să citez din Hotărârea de Guvern: steagul judeţului Covasna este format dintr-o pânză dreptunghiulară, deci nu este o „cârpă”, nu e un „material textil”, cum a spus fostul prefect al judeţului Covasna Codrin Munteanu, ci este o pânză dreptunghiulară care poartă şi stema judeţului. La semnificaţia elementelor însumate: reprezintă o veche stemă adoptată de autorităţile române în anul 1928, braţul armat şi sabia amintesc de vitejia locuitorilor în luptele de apărare, inima semnifică bunătatea sufletească a locuitorilor, soarele şi semiluna sunt simboluri specifice zonei, iar cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format judeţul”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean.
Tamas Sandor a menţionat că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc şi pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619, concluzionând că aceia care au încercat să „tragă frâna de mână” sau să tergiverseze adoptarea steagului nu au niciun argument obiectiv pentru a-l contesta.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care l-a ajutat pe Tamas Sandor să arboreze steagul judeţului alături de drapelul României şi cel al Uniunii Europene la intrarea în sediul Consiliului Judeţean, a subliniat că de acum înainte acest simbol al comunităţii este protejat de lege.
„Pe de o parte, este trist că a trebuit să aşteptăm atât de mulţi ani pentru ca legea să fie aplicată şi în judeţul Covasna şi în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în alte localităţi din judeţ. Pe de altă parte, este un semn de normalitate şi cred că asta ar trebui acum să subliniem, că este un semn de normalitate, că legea se aplică. Dincolo de faptul că suntem cu toţii, oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, mândri de faptul că suntem europeni şi suntem în Uniunea Europeană, dincolo de faptul că trăim în România, există foarte multe energii la nivel local şi microregional, energii în identităţile locale, iar aceste steaguri reprezintă aceste identităţi locale. Pentru mine, faptul că pe toate instituţiile din municipiul Sfântu Gheorghe am reuşit să arborăm, alături de steagul României şi steagul Uniunii Europene, steagul municipiului Sfântu Gheorghe, iar începând de astăzi vom putea arbora şi steagul judeţului, este o chestiune în care cu toţii putem să ne simţim mai bine. Pentru mine, în acest moment, acest centru al municipiului Sfântu Gheorghe a devenit mai complet, dacă doriţi, prin faptul că aceste steaguri pot fi arborate şi, e foarte important acest lucru, sunt protejate de legea română”, a precizat Antal Arpad.
Steagul şi stema judeţului Covasna au generat de-a lungul timpului numeroase dispute în plan local, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş considerând că acestea sunt reprezentative doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din populaţia judeţului.
Într-o adresă trimisă în urmă cu câţiva ani Academiei Române şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care conducerea Forumului solicita să nu se dea aviz favorabil drapelului judeţului Covasna, se menţiona, printre altele, că steagul aprobat de Consiliul Judeţean Covasna este „o variaţiune a aşa-zisului steag secuiesc”, „inventat” în anul 2004 de Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie neînregistrată legal, care militează pentru autonomia teritorială pe criterii etnice a judeţelor Covasna şi Harghita.
Reprezentanţii Forumului Civic au susţinut că stema reprodusă pe steag, care reprezintă un braţ armat ce ţine o sabie pe care se află o inimă roşie, soarele, luna şi trei stele galbene, pe un fond albastru şi auriu, este aproape similară cu fosta stemă a judeţului Haromszek (Trei Scaune), actualul Covasna, de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, folosită şi în perioada interbelică.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
