Universitatea de vară Izvoru Mureşului a început în anul 1998 ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA ( Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătușu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, azi Mitropolit al Banatului, şi a unor prieteni statornici din conducerea ASCOR, PROVITA Sibiu pr. prof. Ilie Moldovan) şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni Bucureşti (Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei.
Ediţia a XIV-a, Izvoru Mureşului, 14-20 august 2016.
România şi românii de pretutindeni
- PROGRAM
Luni, 15 august 2016
Ora 9.00 – participarea la Liturghia arhierească, săvârşită de PS Andrei Moldovan, cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”.
Ora 16.00 – Deschiderea ediţiei 2016
- Tema Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni; Se respectă strategiile statului în domeniu?
- România şi românii de pretutindeni, în contextul provocărilor actuale; consecinţele Brexitasupra românilor; conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa, lupta anti trafic de persoane; Legea votului prin corespondenţă;
Marţi, 16 august 2016
Ora 9.00 – Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv național al românilor pentru 2018. Evoluții geopolitice și interesul național românesc;
Ora 16.00 – Războiul informațional la frontiera NATO și UE. Presa din R. Moldova: cum răspunde România agresiunii informaționale?
Miercuri, 17 august 2016
Ora 9.00 – Drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani și relațiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu – cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Albania, Grecia;
Comunitățile românești din vecinătate și din Balcani între afirmare identitară și deznaționalizare;
Ora 16.00 – Cetățenia română un drept necesar păstrării identității românilor din vecinătate și Balcani; Finanțarea minorităților românești din jurul frontierelor și din Balcani;
Situația școlilor și a bisericilor românești din spațiul din jurul granițelor și Balcani ca factor de păstrare a identității etnice.
Vineri, 19 august 2016
Ora 9.00 – Consecințe pe termen mediu și lung ale declinului demografic a populației României;
Priorităţi ale Grupului de Lucru interinstituțional la Preşedinţia României dedicat situației copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate;
Ora 16.00 – Politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și pluriconfesionale din România;Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administrației publice, a partidelor politice și a societății civile;
Propuneri adresate Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului României, referitoare lapregătirea, organizarea și desfășurarea manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial (program comun cu participanții la Tabăra Internațională de Tineret „Proiect de țară – România mea”, Pădureni, jud. Covasna);
Sâmbătă, 20 august 2016
Ora 9.00 – Închiderea ediţiei 2016
Lansări de cărți și studii:
- Studiul Diaspora românească din statele CSI, de Vlad Cubreacov
La lucrări au fost invitați parlamentari și oameni politici de pe cele două maluri ale Prutului, miniştrii, lideri ai organizațiilor românești din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Albania și Macedonia, cursanţi din Ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia precum şi conferenţiari din centre universitare ale României şi R. Moldova. Au fost invitați lideri de opinie din Diasporă.
ECOURI MEDIA
Mesajul transmis de Klaus Iohannis: românii din afara frontierelor, o prioritate strategică, o prioritate naţională
Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi Balcani, ai Diaspora, ai românilor din Harghita şi Covasna, demnitari ai statului român, tineri din Republica Moldova participă, pe parcursul acestei săptămâni, la lucrările Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Naţional din Izvoru-Mureşului. Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ajunsă la ediţia a XIV-a, oferă în fiecare an participanţilor ocazia să prezinte şi să dezbată problemele comunităţilor din care provin, dar şi să găsească soluţii care să fie prezentate autorităţilor competente ale statului român, în vederea soluţionării lor.
După salutul organizatorilor, luni, Sandra Pralong, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, a citit mesajul transmis de preşedintele României, Klaus Johannis, în care a subliniat faptul că, pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală. „Mesajul meu este simplu: pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, iar statul român are nevoie de parteneriatul vostru, pentru a vă putea sprijini la rândul său în mod eficient”, s-a arătat în mesaj. De asemenea, preşedintele ţării i-a îndemnat pe românii din afara graniţelor să fie uniţi şi să-şi facă vocea auzită, atât în relaţia cu autorităţile ţărilor în care trăiesc, cât şi în relaţia cu autorităţile române.
După citirea mesajului, consilierul de stat Sandra Pralong a explicat şi contextul acestui discurs. „Este pentru prima oară, de când România are români departe de frontierele României sau mai aproape, în vecinătate, când un preşedinte al României, d-l preşedinte Klaus Iohannis, a declarat românii din afara frontierelor o prioritate strategică, o prioritate naţională. Şi asta nu e puţin lucru, pentru că această declaraţie se umple de fapte, de proiecte şi de acţiuni zi de zi, fie că ele sunt făcute de Guvern, fie că ele sunt făcute în Parlament, în Justiţie, în societatea civilă sau, evident, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale”, a spus consilierul de stat.
De asemenea, aceasta a arătat că prioritatea amintită „vine cu două idei-forţă: în primul rând cea faţă de românii din vecinătate, din Balcani şi din comunităţile istorice, care sunt punţi de legătură între state şi, într-un context geopolitic atât de complicat cum este cel în care trăim, această menire, a fi punte de legătură între ţări şi între popoare, este un lucru extrem de important şi pe care trebuie să îl activăm şi să-l preţuim. Pentru Diaspora, această prioritate, această afirmare a priorităţii, vine cu înţelegerea că românii care trăiesc şi muncesc peste hotare au o expertiză şi o experienţă şi nişte deprinderi care sunt valoroase pentru statul român şi îi invităm să fie parte din proiectul de transformare a României. Aşadar, este importat să punem în context că lucrurile nu doar se văd la nivel declarativ şi de drepturi, dar ele se văd în teren, în plan economic, în plan al infrastructurii”.
Totodată, consilierul de stat i-a invitat pe participanţi să vadă partea plină a paharului (răspunzând unor critici venite din partea participanţilor), „pentru că astfel putem umple paharul mai lesne, decât dacă ne uităm doar la ce lipseşte. Lipsesc multe lucruri, într-adevăr, dar împreună le vom construi şi le vom pune în loc”.
Traian Băsescu: În momentul de faţă unirea României cu Republica Moldova depinde strict de cetăţenii Republicii Moldova şi de politicienii de la Chişinău. „Sunt foarte multe argument pentru începerea unor discuţii cu Moscova pe această temă”
Apel al Platformei Unioniste Acţiunea 2012 către Guvernul României
În prima parte a celei de a doua zi a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduită de Complexul Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului, marţi, tema abordată a fost „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc”.
Prezent la dezbaterile pe această temă, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat că „orice sondaj în România arată că 85 la sută dintre români doresc unirea României cu Republica Moldova”. Însă „orice sondaj făcut în Republica Moldova arată o mai mică apetenţă pentru acest proces politic”. De asemenea, acesta a arătat că, „din păcate, şi partide importante, şi trusturi mass-media extrem de puternice din Republica Moldova încearcă să orienteze populaţia către soluţia Uniunii Eurasiatice a lui Putin sau către ideea că tot lângă Moscova este mai bine”, ceea ce „nu este decât o abordare antinaţională”. „De fapt, marea problemă în Republica Moldova este că politicienii importanţi ai Republicii şi-au dorit o ţară pentru ei şi nu o ţară pentru poporul acestei ţări, care este popor român, în marea majoritate. Pentru că, dacă îşi doreau o ţară pentru români, unirea era făcută la ora asta”, a spus Traian Băsescu.
Fostul preşedinte a adus, în discursul său, o serie de argumente prin care arăta de ce este mai bine pentru Republica Moldova să fie unită cu România. Astfel, acesta a arătat că, deşi în 1991 produsul intern brut pe cap de locuitor al României şi al Republicii Moldova era egal, astăzi ţara noastră are un produs intern brut pe cap de locuitor de circa 5-6 ori mai mare decât al Republicii Moldova. De asemenea, „uitaţi-vă la şansele pe care le au tinerii din România în raport cu tinerii din Republica Moldova. Tinerii din România studiază în toată Europa, în condiţiile în care taxele sunt foarte mici pentru studenţii din UE în orice universitate, comparative cu taxele pe care le plătesc tinerii din state care nu sunt în UE”. În contextul manevrelor militare din Transnistria, Traian Băsescu a vorbit şi despre garantarea securităţii, arătând că România face parte din NATO şi, chiar dacă are şi ea probleme, are baze militare NATO pe teritoriul ei, „are militari NATO gata oricând să vină să-i apere integritatea teritorială, pentru că suntem aliaţi, aşa cum şi militari români servesc sub drapelul NATO oriunde în lume”. „Deci, avantajele unirii sunt enorme. Din păcate, oamenii politici moldoveni nu vorbesc despre acest lucru, nu informează cetăţenii despre avantajele de a fi ţară a UE sau în NATO”, a spus Traian Băsescu în faţa cursanţilor Universităţii, mulţi dintre ei fiind din Basarabia.
Pe de altă parte, şi România ar avea avantaje în urma unirii celor două state, cum ar fi creşterea populaţiei, a suprafeţei, a numărului de deputaţi în Parlamentul European.
Dr. Ioan Lăcătușu
Centru European de Studii Covasna – Harghita, Sf. Gheorghe
