În urmă cu un an, la 17 iulie 2020, a trecut la cele veşnice arhivistul şi istoricul târgmureşan Ioan RANCA.
S-a născut la Aiud. După absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universității clujene, în 1955, se întoarce în orașul natal unde i se încredințează conducerea nou înființatei Filiale a Arhivelor Statului din raionul Aiud, pe care o conduce timp de 7 ani. Începând cu 1 iunie 1962 a fost avansat şef al Serviciului Regional Mureş al Arhivelor Statului din Târgu Mureș iar din 1968 al Filialei județului Mureș. A ocupat această funcție până la 1 mai 1990, când s-a pensionat.
Acest moment comemorativ ne oferă prilejul de a-i aduce un nou omagiu distinsului arhivist și istoric, cunoscut pentru contribuția sa la îmbogățirea patrimoniului arhivistic național și a istoriei românilor din Transilvania. A fost unul din cei mai buni cunoscători ai istoriei românilor din fostele scaune secuiești. Împreună cu cercetătorii Pr. acad. Mircea Păcuraru, Ana Grama și Mihai Racovițan din Sibiu, Ioana Cristache Panait și Mircea Sfârlea din București, Elena Mihu, Liviu Boar, Ana Hancu și Cornel Sigmirean din Tg. Mureș, I.I. Russu și Vasile Lechințan din Cluj Napoca, Aurel Marc și Ilie Șandru din Toplița, Ana Dobreanu din Miercurea Ciuc, Dan Baicu din Sf. Gheorghe, Ioan Ranca a făcut parte din așa-numitul „Grup de la Sf. Gheorghe” care, după înființarea Centrului Ecleziastic de Documentare ”Mitropolit Nicolae Colan” și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, s-a instituționalizat și a conceput o strategie de cercetare a istoriei, civilizației și culturii românești din sud-estul Transilvaniei. În toată această perioadă, volumele lui Ioan Ranca referitoare la reverberațiile răscoalei lui Horea la românii din secuime și românii din scaunele Mureș, Giurgeu, Ciuc și Casin în antroponimele din conscripții au fost pe larg prezentate în cadrul manifestărilor organizate în zonă și în publicațiile editate de instituțiile menționate.
În anul 2012, cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 80 de ani, Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe, în cadrul colecției „Profesioniştii noştri” i-a dedicat volumul omagial „Ioan Ranca, istoric şi arhivist, la 80 de ani”, ediţie îngrijită de Liviu Boar şi Ioan Lăcătuşu.
Pentru contribuțiile sale importante aduse la cunoașterea istoriei românilor din această parte de țară și a conviețuirii lor cu secuii/maghiarii, Ioan Ranca a fost răsplătit moral cu acordarea mai multor dinstincții, printre care: „Fibula de la Suseni” acordată de Consiliul Județean Mureș, „Crucea Munților” acordată de Episcopia ortodoxă a Covasnei și Harghitei, premiul I.I. Russu acordat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, precum și ordine și medalii conferite la propunerea Arhivelor Naționale.
Acum un an, dând glas sentimentelor de respect şi preţuire faţă de personalitatea celui plecat în eternitate, istoricul şi arhivistul clujean Vasile Lechinţan, trecut între timp și el la cele veșnice, a ţinut să menţioneze: Sunt profund întristat de trecerea le cele eterne a istoricului Dr. Ioan Ranca, un mare suflet de om de ştiinţă care şi-a iubit neamul său şi i-a apărat demnitatea, fiind mândru de valorile pe care le-au creat strămoşii noştri în leagănul civilizaţiei şi dăinuirii noastre. De prietenia sinceră a savantului dr. Ioan Ranca m-am bucurat în timpul cercetărilor mele şi chiar am colaborat la proiecte comune, având conştiinţa că am alături sufleteşte un înţelept parcă de tipul celor din galeria antichităţii clasice. Târgu Mureşul – relev abia acum – mi se părea înnobilat de o astfel de efigie de Om al echilibrului convieţuirii paşnice interetnice, pe al cărui cuvânt de savant te puteai baza în această lume atât de dezorientată şi dominată de neputinţa renaşterii. Întâlnirile noastre de demult pe la simpozioane, discuţiile noastre telefonice Târgu Mureş – Cluj-Napoca erau prilej de încântare pentru schimbul de noutăţi pe care cercetările noastre le aduceau la lumină. Aveam credinţa că un astfel de savant nu poate să aibă decât o viaţă nemuritoare. Un pios omagiu savantului târgumureşean care a îmbogăţit istoriografia românească cu opere durabile. Sincere condoleanţe familiei.
La rândul său, din Bacău, arhivistul şi istoricul Vilică MUNTEANU, prieten drag al celui plecat dintre noi, a consemnat: „Un mare OM, un mare ROMÂN a plecat spre o lume mai bună, mai dreaptă și s-a înălțat la cer. Ne-a părăsit un istoric și arhivist care a făcut cinste meseriei și instituției. Dumnezeu să îl aibă în pază!”
În mesajul de condoleanțe transmis de conducerea Arhivelor Naționale, în iulie 2020, se afirmă: „Grație impozantei sale staturi intelectuale, Ioan Ranca a devenit mentorul spiritual a generații de oameni de cultură în formare, de pe meleagurile Mureșului. Va rămâne ca o flacără călăuzitoare în memoria colegilor și a prietenilor din Arhive și din mediul științific și cultural, care l-au cunoscut și l-au prețuit”.
Un nou demers de prețuire a memoriei distinsului cărturar târgmureșan Ioan Ranca îl constituie și continuarea problematicii abordate în volumele „Românii din scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Scaunul Mureş Vol. I” și „Românii din scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Scaunul Ciuc, Giurgeu, Casin Vol. II” prin publicarea, în cursul acestui an, cu acceptul familiei Ranca, a volumului „Românii din fostele scaune secuieşti (Ciuc, Mureș, Odorhei și Treiscaune – secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripţii, statistici, recensăminte”, volum care urmează să apară cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului României, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară.
Dumnezeu să îl odihnească în pace iar pe noi să ne învrednicească pentru a-i cinsti memoria după măsura meritelor sale de arhivist, istoric și Om al cetății, implicat în proiectele de păstrare și promovare a identității românești din Arcul Intracarpatic.
Dr. Ioan Lăcătuşu, Ciprian Hugianu
