În fiecare an, la 23 februarie, este sărbătorită Ziua hidrografului militar. La această dată, în 1926, prin Decizia Ministerială a Ministrului de Război nr. 126, s-a înfiinţat Serviciul Hidrografic Maritim.
Serviciul Hidrografic Maritim era, la data înfiinţării, un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie pe lângă Divizia de Mare, având ca atribuţii „să se ocupe cu studiile, sondajele şi ridicările relative la fluviu şi mare, preocuparea, păstrarea şi asigurarea navelor cu hărţile şi instrumentele necesare navigaţiei şi ridicărilor hidrografice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de oră în portul Constanţa, date meteorologice, aerologice şi oceanografice”, potrivit www.mapn.ro şi volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
Serviciul hidrografic permanent s-a înfiinţat în România după Primul Război Mondial, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră. Primul sediu al instituţiei a fost în clădirea Şcolii Navale din Constanţa, în prezent sediu al Muzeului Marinei Române.
Până în 1940, Serviciul Hidrografic Maritim a desfăşurat acţiuni specifice, printre cele mai importante numărându-se: executarea de măsurători hidrografice la gurile Dunării, executarea de prospecţiuni pentru extinderea portului Constanţa, editarea hărţilor de navigaţie la scara 1: 50.000 în zona de litoral românesc, indică portalul oficial al Direcţiei Hidrografice Maritime – www.dhmfn.ro. Între 1940 şi 1945, a asigurat acţiunile de luptă ale Marinei Militare, din punct de vedere hidrografic şi hidrometeorologic. După cel de-Al Doilea Război Mondial, şi-a redus activitatea, pentru ca în următorii zece ani, până în 1954, prin grija acestui Serviciu, să fie tipărite 20 de hărţi, pentru asigurarea navigaţiei în partea de vest a Mării Negre, indică portalul www.semperfidelis.ro.
În 1955, Serviciul Hidrografic Maritim a fost reorganizat, devenind, prin Hotărârea 2444 a Consiliului de Miniştri al RPR, emisă la 11 noiembrie 1955, Direcţie Hidrografică Maritimă (DHM). Aceasta a desfăşurat, în perioada 1955-1990, un spectru extins de acţiuni în folosul navelor româneşti militare şi civile, dintre care se remarcă: construirea şi punerea în funcţiune a farurilor Constanţa (1960) şi Sf. Gheorghe (1968), editarea ”Cărţii Pilot a Mării Negre” şi a avizelor pentru navigatori, indică site-ul oficial al instituţiei, www.dhmfn.ro.
După 1990, instituţia, reorganizată, a editat, printre altele, 37 de hărţi de navigaţie naţionale, în 2002 a realizat prima Hartă Electronică de Navigaţie (ENC) din România, iar în perioada 2002-2003 a realizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional al Forţelor Navale (SIMIN – FN).
Activitatea Direcţiei Hidrografice Maritime a fost stabilită şi reglementată prin Legea nr. 395 din 2004 privind activitatea hidrografică maritimă, instituţia dobândind statutul de autoritate naţională în acest domeniu.
Din ianuarie 2007, DHM a devenit reprezentanta Guvernului României, în calitate de stat membru al Organizaţiei Hidrografice Internaţionale (OHI), iar din 2008, este acreditată ca instituţie ce desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică, fiind implicată în proiecte cu finanţare naţională şi europeană, potrivit sursei menţionate anterior.
Prin afilierea, în 2012, la Centrul Internaţional pentru hărţi de navigaţie electronice (IC-ENC) de pe lângă Oficiul Hidrografic al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Direcţia Hidrografică Maritimă a devenit al 27-lea oficiu hidrografic recunoscut pe plan mondial ca producător de hărţi de navigaţie electronice, iar în 2015 au fost întocmite primele hărţi navale speciale tip NATO şi un act normativ specific, care cuprinde specificaţiile tehnice pentru întocmirea tuturor tipurilor de hărţi navale speciale existente în NATO, notează www.dhmfn.ro.
AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Forţele Navale Române au sărbătorit, în anul 2006, opt decenii de la înfiinţarea Direcţiei Hidrografice Maritime.
