De ani de zile, sume importante de bani din bugetul de sănătate sunt cheltuite cu tratarea persoanelor care întrec măsura şi dau pe gât, unul după altul, paharele de bere, vin, ţuică sau te-miri-ce „spirtoase”, până ajung pe mâna medicilor. Cum banii alocaţi pentru tratarea acestei „afecţiuni” ar putea fi folosiţi chiar pentru salvarea unor vieţi, parlamentarii au decis să pună capăt acestei risipe. Ca urmare, cu puţin timp în urmă, proiectul de lege care prevede ca asistenţa medicală acordată în cazuri de intoxicaţie etilică acută se fie suportată, în proporţie de 30 la sută de către asigurat, a fost adoptat, tacit, de senatori.
Ca atare, dacă acest proiect de lege va trece şi de votul deputaţilor, Camera fiind forul decizional, în cazul în care asiguratul nu achită suma ce îi revine, acesta are obligaţia de a efectua 50 de ore de muncă în folosul comunităţii.
În prezent, beţivii sunt trataţi gratuit, atât de echipajele Ambulanţei cât şi de medicii de la compartimentele de urgenţe ale spitalelor. Cei mai mulţi nu plătesc nici un leu la asigurările sociale de sănătate, deşi beneficiază de investigaţii amănunţite, acesta fiind unul dintre motivele pentru care mulţi dintre bolnavii care plătesc lunar aceste contribuţii, nu mai apucă să beneficieze de servicii medicale de calitate.
Camelia Mândru, medicul şef de la secţia Urgenţe a Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe, ne spunea, anul trecut, că la Unitatea Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe au ajuns 2-3 beţivi, zilnic, iar numărul acestora aproape se dublează la sfârşit de săptămână.
La un calcul simplu rezultă că, în decursul unui an, doar la această unitate medicală din judeţul Covasna medicii tratează peste 1000 de beţivi. În condiţiile în care cei mai mulţi consumatori de alcool sunt oameni fără nici un venit stabil, adică neasiguraţi la sistemul de sănătate, sumele cheltuite de unităţile sanitare pe internările de acest gen vin din contribuţiile altor persoane, care nu au acest viciu.
Când unei persoane aflate în stare avansată de ebrietate i se asigură un tratament minim, o zi de spitalizare ajunge la câteva mii de lei, costul unei singure perfuzii fiind de 200-250 de lei. Conform legislaţiei în vigoare, acest pacient poate beneficia de tratament medical gratuit pe o perioadă de maxim trei zile. Camelia Mândru ne-a declarat că banii cheltuiţi pentru tratarea pacienţilor băuţi ar putea fi folosiţi pentru achiziţionarea de materiale sanitare şi medicamente, sau pentru vindecarea unor pacienţi cu adevărat bolnavi, iar cei care „îşi bat joc de sănătatea lor”, să nu mai beneficieze, gratuit, de tratamentul adecvat.
Anna-Maria Chiţu