Dr. Ioan Lăcătușu a transmis, astăzi, un mesaj dincolo de granițe, un mesaj adresat ascultătorilor din Republica Moldova, la Radio Chişinău, dar nu numai acestora:
(…) Am bucuria de a vă informa despre faptul că, Ziua limbii române a fost celebrată în avans, sâmbătă 29 august a.c., la Prima Școală Românească din Sfântu Gheorghe, punct muzeal aflat în subordinea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, printr-o șezătoare literară.
Evenimentul a fost organizat de către Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în parteneriat cu Cenaclul literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc, condus de poetul Ionel Simota.
Manifestarea a cuprins lansarea volumelor de poezie ale autorilor din Covasna şi Harghita, Ramona Moldovan, Mihaela Aionesei şi Gheorghe Filip, două, comunicări susţinute de prof. Mihai Trifoi despre Adrian Păunescu un poet vizionar contestat şi subsemnatul despre Români maghiarizaţi. Români care şi-au pierdut limba, şi două expoziţii: una despre manuale şcolare folosite în şcolile confesionale româneşti din Transilvania, în secolul al XIX-lea şi cealaltă despre volume semnate de Mihai Eminescu şi despre poetul național, donate Bibliotecii Nicolae Colan, de prof. Petre Străchinaru.
Sărbătoarea a constituit un nou şi bun prilej de celebrare a limbii române și de recunoaștere a importanței sale ca element esențial în menținerea identității naționale, în mediul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita
A fost subliniat faptul că limba este, alături de cultură şi credinţă, unul dintre cele mai importante repere identitare.
Desfăşurarea manifestării în incinta punctului muzeal Prima şcoală românească din Sfantu Gheorghe, şcoală atestată documentar în anul 1799, aflată în apropierea bisericii Sf. Gheorghe, monument istoric înălţat în 1790, ne-a oferit prilejul de a sublinia rolul bisericii ortodoxe şi al şcolii în limba română, respectiv al celor doi principali intelectuali ai satelor, „popa şi domnul învăţător”, în păstrarea limbii române, a credinţei, şi tradiţiilor strămoşești.
Ca arhivist şi modest cercetător al istoriei românilor din Transilvania, în decursul anilor, am avut şansa de a cunoaşte numeroasele şi trainicile relaţii stabilite românii din Arcul Intracrpatic şi cei din Basarabia, contribuţia unor intelectuali născuţi pe melegurile covăsnene, alături de Onisifor Ghibu şi ceilalţi intelectuali ardeleni, care în anul 1918, au participat la Chişinău, la trecerea la scrierea cu grafia latină, între aceştia s-au aflat scriitorul Romuls Cioflec şi viitorul mitropolit Nicolae Colan, iar mai târziu, episcopul Justinian Teculescu ş.a.
În cadrul dezbaterilor, s-a subliniat faptul că, trecând peste greutăţile cu care ne confruntăm astăzi, este imperios necesar să transmitem generaţiilor tinere de români, bucuria de a citi, asculta, vorbi şi cultiva limba română, aceasta fiind cea mai importantă dovadă a unităţii noastre de credinţă şi cultură românească şi a dăinuirii în spaţiul de etnogeneză. S-a reafirmat necesitatea ca statul român să sprijine dăinuirea comunităţilor româneşti, din judeţele Covasna şi Harghita, unde românii sunt numeric minoritari.
Şi de această dată, a fost adus un omagiu, intelectualilor şi tuturor românilor din comunităţile istorice din jurul graniţelor României şi din din diasporă, cetăţenilor Republicii Moldova, pentru modul exemplar în care păstrează şi cultivă limba maternă, această sfântă comoara moştenită din străbuni.
Vă mulţumesc pentru oportunitatea oferită de a mă adresa ascultătorilor din Republica Moldova, în preajma sărbătorii Zilei LImbii Române şi de a le transmite, din curbura interioară a Carpaţilor, din inima României, de pe meleagurile mioritice ale Covasnei şi Harghitei, urările noastre sincere de sănătate şi prosperitate, şi mult succes în apărarea şi cultivarea limbii materne, pe care să o transmită generaţiilor viitoare, ca pe cea mai de preţ moştenire.
Aşa cum spunea inegalabilul poet Grigore Vieru, românii din Covasna şi Harghita, se înţeleg din priviri cu românii de peste Prut. Avem baza trainică, temelia, pe care putem consolida viitoarele noastre relaţiile culturale şi umanitare, şi astfel, uniţi, să fim mai puternici. La mulţi ani, limbă română, la mulţi ani, români!
Dr. Ioan Lăcătuşu
