Autorităţile publice locale ar trebui să înţeleagă faptul că managementul deşeurilor nu înseamnă să măturăm strada şi că tot ceea ce colectăm să ducem la groapa de gunoi, a declarat, joi, Ministrul Mediului, Costel Alexe, într-o conferinţă de specialitate online.
„Astăzi, cred că România produce între 6 şi 8 milioane de tone de deşeuri, deci în jur de 270 kg de deşeuri/persoană. La nivel naţional ar trebui să nu mai aruncăm la groapă această resursă, iar în relaţia cu Comisia Europeană ar trebui să ajungem până la finalul anului la un grad de reciclare şi colectare separată de 50%. Noi suntem astăzi la aproximativ 14%… Unde mai punem că în capitala României, care produce 1,2 milioane de tone de deşeuri anual, gradul de colectare separată şi de reciclare este de doar 9%. Aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit mai ales că, în anii viitori, şi Comisia Europeană are o altă abordare asupra managementului deşeurilor şi autorităţile publice locale, chiar şi la 30 de ani de la Revoluţie, trebuie să înţeleagă că managementul deşeurilor nu înseamnă să măturăm strada şi că tot ceea ce colectăm să ducem la groapa de gunoi. E cu totul altceva… Dacă nu vom înţelege acest lucru, vom avea mari probleme în viitor”, a afirmat Alexe, la evenimentul „Recycle Now Conference”.
Ministrul Mediului a menţionat că iniţiativele legislative pe domeniul colectării şi reciclării deşeurilor ar fi trebuit să provină „de la cei care colectează, care reciclează, pentru că este în interesul lor”.
„Iniţiativa legislativă ar fi trebuit să vină de la cei care colectează, care reciclează, pentru că este în interesul lor, ca şi al nostru de altfel, să avem un grad de colectare ridicat. Indiferent ce lege am face noi, fie că e la minister, la Guvern, la Parlament, dacă o facem în consultare publică şi în dezbatere cu toţi factorii implicaţi s-ar putea să nu aibă rezultatele scontate şi acest lucru s-a întâmplat. În acest moment, avem diferite proiecte de lege aflate în anumite stadii ca şi iniţiativă legislativă, dar din nefericire s-a abătut asupra noastră această pandemie şi toate planurile noastre fie au fost puse pe hold, fie facem dezbateri în mediul virtual. Suntem hotărâţi ca, în acest mandat, până la alegerile parlamentare, să reuşi ca toate aceste lucruri să le punem pe făgaşul normal”, a subliniat Costel Alexe.
La jumătatea lunii mai, Comisia Europeană (CE) a solicitat României să închidă, să sigileze şi să ecologizeze 48 de gropi de gunoi ilegale, respectând, astfel, o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 18 octombrie 2018.
În acest context, România are la dispoziţie patru luni pentru a remedia situaţia, avertizează executivul comunitar.
Conform Directivei cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să gestioneze deşeurile într-un mod care nu pune în pericol sănătatea umană şi mediul înconjurător. Directiva interzice abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
România era obligată să închidă şi să reabiliteze gropile de gunoi (municipale şi industriale) care nu respectă standardele până la data de 16 iulie 2009. Din cauza progreselor lente, Comisia a decis să aducă această problemă în faţa Curţii de Justiţie a UE în luna februarie 2017. Hotărârea CJUE a vizat 68 de gropi de gunoi, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până acum.
Până în luna ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, sigilarea şi regenerarea restului de 48 de gropi de gunoi nu au fost încă planificate, aprobate sau iniţiate. De aceea, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de notificare formală, după decizia CJUE.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională.
Totodată, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
AGERPRES
