Controlul efectuat de comisarii Gărzii Naționale de Mediu-Comisariatul Județean (GNM-CJ) Covasna, la Primăria Sfântu Gheorghe și la firmele care efectuează lucrări de reparații a drumurilor din municipiu, ca urmare a sesizării făcute de Mesagerul de Covasna cu privire la munții de deșeuri de betoane și asfalt depozitate în partea dreaptă a digului de pe Olt, în zona cuprinsă între Grădinița Pinocchio și Jandarmeria Covasna, s-a încheiat.
Răspunsurile primite din partea GNM-CJ Covasna dar și a Instituției Prefectului-Județul Covasna, sesizată, care însumează precizări făcute de Primăria Sfântu Gheorghe, Agenția pentru Protecția Mediului Covasna, Sistemul pentru Gospodărirea Apelor Covasna precum și punctul de vedere al Gărzii de Mediu, ne-au condus către o singură concluzie: LEGISLAȚIA DE MEDIU NU A FOST ÎNCĂLCATĂ!?
Deoarece am fost întrebată, în cursul documentării acestui material, dacă AM CEVA CU PRIMĂRIA?-, țin să precizez că nu am nimic cu nicio instituție/firmă și cu reprezentanții acestora atâta timp cât își fac treaba corect, în respect față de contribuabili și de banul public, ci am și voi avea tot timpul ceva CU CEI CARE NU RESPECTĂ LEGEA SI CONTRIBUABILII!
Nu există nicio problemă de mediu în respectiva zonă!?
În timp ce la sfârșitul lunii aprilie erau făcute declarații de genul: „Primăria a indicat acest loc de depozitatare a deșeurilor de construcții, mai puțin beton, asfalt și gunoi”– managerul municipiului Sfântu Gheorghe, Czimbalmos Csaba; „Legea trebuie respectată de toată lumea”- Lucian Cândea, comisarul Gărzii de Mediu Covasna; „Cu siguranță vom lua măsuri în acest sens. Reglementările au fost clare- ce tip de material poate fi dus (în zona de lângă dig-n.red), evident că nu plăci de beton. Cu siguranță, această atitudine a firmelor nu va rămâne fără urmări! (…) Și eu am fost, pe deoparte, șocat de ceea ce am văzut acolo, și pe de altă parte revoltat că nu s-a urmărit inclusiv de colegii din primărie, pentru că se putea evita acest lucru, dacă eram mai atenți cu toții.”-primarul Antal Arpad- din multitudinea de informații puse la dispoziția Mesagerul de Covasna, prin răspunsul dat de Garda de Mediu, am aflat că lucrurile nu stau chiar așa cum le-am văzut noi.
Și asta pentru că:
- Conform Ordinelor de începere a lucrărilor emise de Primăria Municipiului Sf.Gheorghe, molozul și pământul în exces rezultat de pe urma lucrărilor trebuie transportat și depus în zona din spatele Jandarmeriei.
2. APM Covasna a comunicat în scris în luna octombrie 2016, către Primăria Sfântu Gheorghe, faptul că materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier care fac parte din categoria de deșeuri din construcții și demolări, codificate conform HG 856/2002, cu codurile de deșeu 17 05 04-pământ și pietre, 17 03 02-asfalturi, fără conținut de substanțe periculoase, pot fi utilizate pentru nivelare/umplere terenuri (cod valorificare R10-Anexa 3, Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor). Această activitate se poate realiza cu condiția de a nu fi schimbată categoria de destinație a terenului.
- Actualmente NU EXISTĂ UN ACT NORMATIV ÎN VIGOARE vizând în mod direct gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființări, acestor deșeuri aplicânduli-se prevederile Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor.
Primăria Municipiului Sf.Gheorghe consideră că că PRIN TERMENUL MOLOZ se înțeleg toate materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier!?
„În perioada 28.04.2020-08.05.2020 comisari din cadrul GNM CJ Covasna au efectuat un control neplanificat la UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ Municipiul Sf.Gheorghe, cu privire la mormanele de plăci, tuburi de beton și asfalt care sunt depozitate pe partea dinspre oraș a digului de pe râul Olt, începând din dreptul Jandarmeriei și până la gradinița Pinocchio.
În urma verificării s-a constatat că în zona menționată mai sus, sunt depozitate materiale rezultate din desfacerea sistemului rutier încadrate în categoria de deșeuri din construcții și demolări, respectiv bucăți de betoane, conducte din beton, pământ și asfalturi. Deasemenea au fost identificate abandonări ale altor tipuri de deșeuri, respectiv câțiva saci cu deșeuri de plastic și rigips aruncați pe marginea amplasamentului, pe lângă drumul spre fostul magazin Trident.
La nivelul municipiului Sf.Gheorghe în prezent se efectuează reabilitarea următoarelor străzi: Crângului, Dealului și Sporturilor pentru care UAT municipiul Sf. Gheorghe deține atât acte de reglementare pe linie de protecție a mediului cât și autorizații de construire.
Conform Ordinelor de începere a lucrărilor emise de Primăria Municipiului Sf.Gheorghe, molozul și pământul în exces rezultat de pe urma lucrărilor trebuie transportat și depus în zona din spatele Jandarmeriei.
Primăria Municipiului Sf.Gheorghe printr-o adresă înaintată către GNM CJ Covasna, a specificat faptul că prin termenul moloz se înțeleg toate materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier, în afara de deșeurile menajere, deșeurile asimilate celor menajere și a celor periculoase. Totodată am fost informați că s-a încheiat un contract cu un operator autorizat care a început mărunțirea prin măcinare a plăcilor și tuburilor mari de beton care vor fi transportate în scopul reciclării la punctul de lucru al acestuia. Începand cu data de 04.05.2020 s-a dat ordin tuturor executanților care lucrează la reabilitarea străzilor din oraș ca materialele voluminoase extrase în urma desfacerii sistemului rutier să fie transportate la operatorul autorizat contractat pentru reciclare. Conform aceluiași ordin, de pe terenurile situate în spatele grădiniței Pinocchio vor fi extrase plăcile și tuburile de beton și se va nivela terenul.”- se arată în răspunsul primit de la Garda de Mediu Covasna.
Materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier vor fi transportate și folosite pentru nivelarea terenului!?
„Primăria Municipiului Sf.Gheorghe a notificat APM (Agenția pentru Protecția Mediului-n.red) Covasna în cursul anului 2016 cu privire la reabilitarea străzilor din municipiul Sf.Gheorghe și a faptului că materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier vor fi transportate și folosite pentru nivelarea terenului situat între sediul Inspectoratului Județean de Poliție și digul de pe malul râului Olt, teren aflat în proprietatea municipiului Sf. Gheorghe.(…)
Pentru clarificarea situației actuale, GNM CJ Covasna a solicitat în scris un punct de vedere de la APM Covasna, referitor la aceste deșeuri din construcții provenite de la lucrările de reabilitare a străzilor din municipiul Sf.Gheorghe. În adresa de răspuns APM Covasna a comunicat următoarele:
Terenul situat între sediul Inspectoratului Județean de Poliție și digul de pe malul Oltului din municipiul Sf.Gheorghe, nu se află în arie naturală protejată, iar materialele rezultate din desfacerea sistemului rutier care fac parte din categoria de deșeuri din construcții și demolări, codificate conform HG 856/2002, pot fi utilizate pentru nivelare/umplere terenuri (cod valorificare R10-Anexa 3, Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor). Această activitate se poate realiza cu condiția de a nu fi schimbată categoria de destinație a terenului.
Gestionarea acestor deșeuri trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului. În acest sens, titularul proiectelor de modernizare/reabilitare străzi (primăria municipiului Sf. Gheorghe) are obligația de a lua toate măsurile pentru a preveni impurificarea acestor materiale cu deșeuri periculoase și/sau amestecarea acestora cu alte categorii de deșeuri, inclusiv cu cele tip menajer.”- precizează aceeași sursă.
„Din punct de vedere tehnic, aceste depozite nu afectează stabilitatea, funcționalitatea și siguranța liniei de apărare.”
„Totodată, GNM CJ Covasna a solicitat în scris un punct de vedere de la SGA Covasna, referitor la deșeurile din construcții provenite de la lucrările de reabilitare a străzilor din municipiul Sf.Gheorghe, care au fost transportate pe terenul situat între sediul Inspectoratului Județean de Poliție și digul de pe malul râului Olt, respectiv dacă aceste deșeuri din construcții și pământ depozitate în apropierea digului afectează această lucrare.
În adresa de răspuns a SGA Covasna este specificat faptul că ,,din punct de vedere tehnic, aceste depozite nu afectează stabilitatea, funcționalitatea și siguranța liniei de apărare”- se mai menționează în răspunsul primit din partea Gărzii Naționale de Mediu Covasna.
Și totuși, gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființări este reglementată!
Potrivit afirmației comisarului Gărzii de Mediu Covasna, Lucian-Florin Cândea, din răspunsul înaintat Prefecturii Covasna, care a fost transmis și către Mesagerul de Covasna, „actualmente nu există un act normativ în vigoare vizând în mod direct gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființări, acestor deșeuri aplicânduli-se prevederile Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor.
Noi considerăm că nici nu este nevoie să existe alte precizări, în alte acte normative, atâta timp cât, potrivit răspunsului dat de GNM-CJ Covasna: „În Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, Capitolul 10, Reutilizarea și reciclarea, art.17, se specifică faptul că autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ –teritoriale AU OBLIGAȚIA conform alin (3) SĂ GESTIONEZE deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă până la data de 31.12.2020 un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minim 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
Conform anexei nr. 1 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, pct 17, rambleierea reprezintă o operațiune de valorificare.” E destul de clară legea, zicem noi!
Măsuri trasate în sarcina UAT Sfântu Gheorghe și a firmelor contractante, de Garda Națională de Mediu-Comisariatul Județean Covasna
„La finalizarea controlului s-au trasat către UAT municipiul Sfântu Gheorghe următoarele măsuri:
- Salubrizarea zonei de deșeuri menajere și supravegherea acesteia pentru a preveni alte depuneri (termen de realizare până în data de 12.05.2020 și permenent).
- Interzicerea depunerii plăcilor și tuburilor de beton voluminoase în zonă, cu mențiunea că cele existente pe amplasament vor fi transportate în vederea reutilizării/reciclării către unități autorizate în acest sens (termen de realizare până în data de 05.06.2020).
- Terenul pe care au fost depozitate deșeurile de materiale din construcții va fi nivelat, ori de câte ori va fi necesar, pentru a nu afecta negativ peisajul (termen de realizare începand cu 08.05.2020 și permanent).
În data de 04.05.2020, UAT municipiul Sfântu Gheorghe a notificat constructorii privind obligativitatea de a transporta dalele de beton la stația de reciclare autorizată situată la ieșirea din municipiu către Miercurea Ciuc.
Tot în această perioadă au fost efectuate controale și la firmele care au contractat lucrările de modernizare și reparații a străzilor din municipiul Sfântu Gheorghe.
La finalizarea acestor controale firmelor verificate le-a fost trasată următoarea măsură:
Plăcile și tuburile de beton voluminoase rezultate din desfacerea sistemului rutier vor fi transportate la un operator autorizat pentru reutilizare/reciclare (termen de realizare începând cu 08.05.2020 și permanent).”- se arată în încheierea răspunsului înaintat către Mesagerul de Covasna, sub semnătura comisarului șef al Gărzii de Mediu Covasna, ing. Lucian-Florin Cândea.
Legislația de mediu NU A FOST ÎNCĂLCATĂ!!!???
După cum ați constatat și dvs, dragi cititori, din răspunsurile transmise către Garda de Mediu Covasna, redate mai sus, de către fiecare parte interesată sau implicată în problema deșeurilor de betoane și asfalt, reiese că toate acțiunile/lucrările ce au condus la starea de fapt din zona digului de pe Olt s-au făcut cu respectarea în totalitate, am putea spune, a legislației de mediu.
Nu cunoșteam prevederile legale în domeniu, dar Google ne-a ajutat să ne documentăm și să constatăm că EXISTĂ articole cu caracter general dar și cu referire la deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, pe care le enumerăm în continuare:
Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor – REPUBLICARE
CAPITOLUL 1: Dispoziţii generale
Art. 1 Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
CAPITOLUL 4: Ierarhia deşeurilor
Art. 4 (1) Următoarea ierarhie se aplică ca ordine de prioritate în cadrul legislaţiei şi politicii de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare;
CAPITOLUL 9: Valorificarea deşeurilor
Art. 13 Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20.
CAPITOLUL 10. Reutilizarea şi reciclarea
ART. 17 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
(2) Producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale au următoarele îndatoriri: b) să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
CAPITOLUL 12: Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Art. 20 Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:
- a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
- b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
- c) FĂRĂ A AFECTA NEGATIV PEISAJUL sau zonele de interes special.
CAPITOLUL 26: Planurile de gestionare a deşeurilor
Art. 37 (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaborează planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, judeţean şi al municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 1, 4, 20 şi 24.
CAPITOLUL 33. Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor competente ale administraţiei publice centrale şi locale
ART. 59 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti, au următoarele obligaţii:
- la nivel de comune, oraşe şi municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti:
- a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;
- b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PRGD şi PJGD;
- c) elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;
CAPITOLUL 35: Sancţiuni
ART. 61 (1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 13, art. 17 alin. (2) ; cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi art. 59.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se realizează, după caz, de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
SITUAȚIA, ASTĂZI: În zona digului de la Olt se lucrează de mai bine de o săptămână
Satisfacția noastră, dacă putem spune așa, este că lucrurile în zona de pe dig, unde apăruseră adevărați munți de betoane CARE AFECTAU NEGATIV PEISAJUL, se mișcă. Mai exact, de peste o săptămână acolo sunt utilaje ale firmei specializate, care sparg betoanele și le mărunțișează, iar pe unele porțiuni terenul a fost nivelat. Schimbările „de relief” sunt vizibile cu ochiul liber, ceea ce demonstrează că se poate, dacă se vrea!
Păcat, însă, că și în prezent sunt descărcate în zonă, zilnic, deșeuri voluminoase de beton și asfalt, deși s-a dispus, în urma controlului Gărzii de Mediu Covasna: „Interzicerea depunerii plăcilor și tuburilor de beton voluminoase în zonă”, respectiv „Plăcile și tuburile de beton voluminoase rezultate din desfacerea sistemului rutier vor fi transportate la un operator autorizat pentru reutilizare/reciclare (termen de realizare începând cu 08.05.2020 și permanent).
Întrebarea noastră către Primăria Sfântu Gheorghe și firmele contractante este următoarea: Vă permiteți să nu țineți cont, în totalitate, de măsurile trasate de Garda Națională de Mediu- Comisariatul Județean Covasna, după ce nu ați ținut cont nici de prevederile legale în domeniu, DOAR PENTRU CĂ NU AȚI PRIMIT NICIO CONTRAVENȚIE, ÎNCĂ?
Maria CREȚU-GRAUR
