Senatorul UDMR Tanczos Barna ne-a lămurit ieri care este prevederea constituțională care ar permite înființarea unui ținut secuiesc autonom. În intervenția telefonică avută ieri la B1 TV, senatorul UDMR Tanczos Barna a invocat în repetate rânduri articolul 117 din Constituția României care ar permite legal înființarea unui ținut secuiesc autonom așa cum își dorește UDMR. Doar că după ce m-am documentat am realizat că Tanczos nu este prost, este doar mincinos.
Tanczos a susținut ieri (miercuri, 29aprilie-n.red), la B1 TV, în repetate rânduri, că proiectul legislativ privind Statutul de autonomie al așa-zisului ținut secuiesc ar fi constituțional pe actuala Constituție potrivit art. 117 care prevede la alin. 3 că „Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică”.
Degeaba am invocat în intervenția mea faptul că actuala Constituție nu permite ca limba maghiară să fie limbă oficială de stat nici măcar la nivel regional și degeaba i-am explicat senatorului UDMR că în România nu există, potrivit Constituției, unitatea administrativ-teritorială a regiunii (a „ținutului” în acest caz). Nu și nu și nu. Tanczos o ținea cu art. 117 „punctul 3”.
După ce m-am documentat mai bine pe subiect (Slavă Domnului am mulți prieteni avocați și profesori în drept) am ajuns la concluzia că senatorul UDMR nu este prost ci mincinos.
Tanczos Barna afirmă că baza legală din Constituție care ar permite înființarea ținutului secuiesc autonom este art. 117 alin. 3 din Constituție care prevede faptul că „Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică”. Doar că acest articol constituțional nu are nicio legătură cu organizarea administrativ-teritorială a României.
Care este definiția noțiunii de autoritate administrativă autonomă? Păi o găsim O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ la art. 69 care prevede că „Autoritățile administrative autonome prevăzute la art. 51 alin. (1) sunt autorități ale administrației publice centrale a căror activitate este supusă controlului Parlamentului, în condițiile prevăzute de legile lor de înființare, organizare și funcționare și care nu se află în raporturi de subordonare față de Guvern, de ministere sau față de organele de specialitate ale acestora”. Deci, articolul invocat de Tanczos se referă la autorități ale administrației publice centrale a căror activitate este supusă controlului Parlamentului…și care nu se află în raporturi de subordonare față de Guvern. Care ar fi acestea? Acestea sunt, spre exmplu, Banca Națională, Curtea Constituțională a României, Curtea de Conturi, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe etc. Pe aceeași temă, la art. 71 din O.U.G. nr. 57/2019 se prevede faptul că „Numirea și eliberarea din funcție a conducerii autorităților administrative autonome se fac de către Parlament, în condițiile prevăzute de legea de înființare a acestora”. Adică, din nou, vorbim de instituții publice centrale unde conducerea este numită de Parlament, ca în cazul instituțiilor enumerate de mine mai sus.
Și uite așa ne-am lămurit care este baza legală pe care o invocă UDMR în acțiunile sale antiromânești. M-am lămurit încă odată că liderii UDMR nu sunt proști. Sunt mincinoși și parșivi și se bazează pe calitatea foarte proastă a partenerilor de dialog politic cu care negociază tot felul de chestiuni toxice pentru statul român.
Liderii UDMR au succes în intervențiile lor publice pentru că de cele mai multe ori au parte de interlocutori foarte slab pregătiți sau chiar de-a dreptul proști (nu este cazul gazdelor emisiunii de ieri de la B1 TV, Radu și Răzvan, care sunt foare bine pregătiți). Cu mine însă lucrurile stau complet altfel pentru că eu mă documentez și prezint argumente legale.
FOTO: Agerpres
