La Baraolt, „războiul rece” dintre primarul PCM Nagy Isvan şi consilierii UDMR, în mâna cărora stă decizia cu privire la aprobarea proiectelor de hotărâre, produce victime colaterale: locuitorii oraşului.

Cea mai recentă „luptă” în care maghiarii şi românii din zonă au deopotrivă de pierdut o reprezintă refuzul aleşilor locali ai UDMR, din fostul oraş minier, de a-şi da votul pe seama unui proiect de hotărâre privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal iniţiat de cetăţenii oraşului Baraolt. Concret, aceştia au solicitat, pe baza semnăturilor a 12,75 % din populaţia cu drept de vot a oraşului Baraolt, aprobarea documentaţiei privind modificarea procentului de utilizare a terenului situat în str. Trandafirilor din localitate, aprobare care ar face posibilă construirea unui supermarket, de către un investitor din Braşov.

Dar cu noi, locuitorii Baraoltului, ce aveţi?

În cursul săptămânii trecute, doamna  Mathe Eniko, una dintre iniţiatoarele proiectului supus spre aprobare în recenta şedinţă de Consiliu local, ne-a căutat pentru a ne ruga „să scriem la ziar” despre nedreptăţile pe care le fac consilierii UDMR, faţă de populaţia din Baraolt, prin refuzul lor de a vota propunerea proiectului de hotărâre, depus în luna iulie 2011.

„E incredibil prin ce trecem. Este a patra încercare (primarul a încercat de trei ori, fără noi), şi tot fără supermarket rămânem. Am înţelege refuzul lor, dar  să ne dea un motiv. Un consilier UDMR a spus că nu va fi parcarea cât trebuie iar eu l-am întrebat: Dumneavoastră sunteţi atât de îngrijorat că eu vreau să intru în magazinul respectiv, şi nu am unde să parchez maşina? De aceea nu ne lăsaţi să avem un supermarket în oraşul acesta? Sunt 1.000 de oameni care îşi doresc lucrul acesta, care au semnat şi care aşteaptă un răspuns”, ne-a spus, cu necaz,  Mathe Eniko.

Consilierii UDMR doresc să arate că ei sunt stăpâni în acest oraş

Contactat telefonic, primarul Nagy Istvan ne-a declarat că, în ultimii ani, de trei ori „a pus pe tapet” acest proiect, personal, arătând aleşilor locali „că firma care deţine în proprietate terenul respectiv  are toate avizele şi rapoartele de la comisiile judeţene, de la APM, Electrica, deci de la toate instituţiile de stat care trebuie să dea avize şi acorduri, inclusiv de la Comisia tehnică de amenajare teritorială şi urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Covasna”. Dar, potrivit acestuia, tot de atâtea ori, şi încă odată în plus, Consiliul Local  Baraolt, majoritar UDMR, nu a acceptat proiectul de hotărâre, fără nici un motiv. „Din câte ştiu eu, iniţiativa oamenilor din Baraolt a fost unica iniţiativă cetăţenească, în opt ani de zile, în judeţul Covasna.  Au strâns mai mult de 1.001 de semnături, şi mai erau oameni care mai voiau să semneze. Oamenii doresc, în procent de 80-90%, să aibă un supermarket de unde să aibă posibilitate să-şi cumpere produse, la preţuri mai mici, iar hotărârea respectivă este neac­ceptată de către Consiliul local, majoritar UDMR, pe motiv că ei doresc… nu acolo, şi nu aşa şi nu astfel!”, ne-a spus primarul Nagy Istvan.

Dilema şi determinarea investitorului

Cel ce are în plan să deschidă un supermarket la Baraolt se numeşte Adrian Costea, un tânăr întreprinzător din Braşov, care nu înţelege refuzul repetat al aleşilor locali cu privire la intenţia sa de a investi în zonă. Acesta ne-a spus că terenul pe care doreşte să ridice supermarketul a fost achiziţionat prin licitaţie, de la Administraţia Finanţelor Publice, iar de câţiva ani „se chinuie” să obţină votul consilierilor, pentru ca investiţia să poată fi realizată.

Încercând să pricepem despre ce este vorba, ne-au fost oferite suficiente date tehnice pe care însă, dacă le-am publica, „am băga în ceaţă” cititorul, motiv pentru care nu mai lungim vorba. Pe scurt, investitorul are nevoie de mărirea gradului de utilizare a terenului pe care îl deţine, pentru care a obţinut Aviz tehnic favorabil de la Comisia de specialitate din cadrul CJ Covasna, dar şi susţinerea locuitorilor din Baraolt, prin cele peste 1.000 de semnături depuse de aceştia. Şi, cu toate acestea, investiţia stă pe loc, iar investitorul se simte nedorit în zonă.

În legătură cu problemele pe care le întâmpină, Adrian Costea ne-a spus: „Sunt revoltat de lipsa de reprezentare a interesului meu ca agent economic, în zonă. Faptul că nu au ţinut cont de cele peste 1000 de semnături, îmi dă senzaţia  că  aleşii locali din Baraolt  îşi reprezintă cu foarte mare succes interesele personale, şi nu pe cele ale locuitorilor care i-au ales. Au ridicat problema locurilor de parcare, în condiţiile în care această problemă nu intră în competenţa Cosiliului Local. O să mă consult cu un avocat, deoarece intenţionez să atac în instanţă această hotărâre, şi, de asemenea, mă gândesc să fac nişte plângeri penale pentru abuz în serviciu şi trafic de influenţă.  Este anormal să ai un magazin în familie, şi apoi să îmi pui mie la îndoială integritatea. Eu vin cu un magazin cu aviz Sanepid, probabil singurul magazin din oraş cu  grupuri sanitare pentru clienţi şi personal de specialitate care o să ştie să şi depoziteze, să şi facă curăţenie zi de zi, şi alte lucruri de genul acesta. Şi, în condiţiile astea, este normal să fie speriaţi. Nu mai vorbesc despre faptul că s-ar crea aproximativ 30 de locuri de muncă, iar banii impozitaţi ar ajunge tot în conturile comunităţii”.

În loc de concluzii

Ţinând cont de faptul că, în curând, şi în oraşul Întorsura Buzăului se va deschide un supermarket, nu ne rămâne decât să tragem speranţa că Baraoltul nu va rămâne singurul oraş din judeţul Covasna în care locuitorii să nu aibă posibilitatea să-şi facă cumpărăturile din mult doritul magazin.

Maria Graur

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail