Luând cunoștință de Proiectul de ordin pentru aprobarea Normei sanitar veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine și pentru modificarea și completarea unor norme sanitar-veterinare (http://www.ansvsa.ro/ordine-ale-presedintelui-ansvsa/)pus în dezbatere publică de către ANSVSA, Asociația Eco Ruralis și cei peste 12.000 de membri ai săi, mici producători de hrană din toate județele țării, se opun măsurilor propuse și solicită revizuirea proiectului de Ordin, evaluarea în profunzime a impactului social, economic și din punct de vedere al biodiversității a acestei propuneri, precum și identificarea de noi soluții pentru prevenirea și stoparea PPA, care să permită și să sprijine în același timp continuarea și dezvoltarea agriculturii la scară mică, drept direcție strategică pentru viitorul alimentar al țării și în fața potențialelor provocări neprevăzute generate de schimbarea climei.
Eco Ruralis a transmis astfel către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poziția și comentariile sale la propunerea de Ordin și pe care le redăm integral mai jos:
<< Eco Ruralis este o asociație națională de mici producători implicați în agricultură de subzistență și semi-subzistență, care promovează agricultura familială la scară mică, neindustrializată și agroecologică și lucrează pentru implementarea drepturilor țăranilor la semințe, pământ și alte resurse naturale, la piață și de a lua parte la realizarea și deciderea politicilor publice din agricultură și alimentație.
Eco Ruralis reprezintă interesele și nevoile a peste 12.000 de membri, țărani și țărănci din toate județele țării – deținători de gospodării mixte, cultivatori, producători și procesatori de hrană diversă pentru propriile familii, comunități și pentru piață și crescători de animale, pentru care menținerea, reproducerea și ameliorarea varietăților de plante și a raselor de animale este esențială în practicarea agriculturii la scară mică și pentru asigurarea condițiilor de trai necesare.
Considerăm binevenită aprecierea că standardele de biosecuritate prezintă niveluri diferite în funcție de tipul de exploatare, și anume nivelul 1 pentru gospodării țărănești și nivelul 2 pentru ferme comerciale. Cu toate acestea, Art. 4 interzice în exploatațiile nonprofesionale: a. activitatea de reproducție și b. Mișcarea porcinelor vii, indiferent de destinație.
Considerăm că interdicția activității de reproducție a porcinelor din gospodăriile țărănești nu contribuie în mod pozitiv la obiectivul de control și stopare a PPA, creând transport inutil de animale vii, de proveniență industrială, cu un fond genetic potențial inferior față de cele reproduse în gospodăriile populației. Considerăm că un risc mult mai mare îl prezintă activitatea fermelor mari de porcine, cu o concentrare enormă de capete de animale în spații închise și ale căror standarde de bunăstare a animalelor este inferioară gospodăriilor țărănești. Totodată, aceste ferme poluează mediul înconjurător și afectează negativ viața cetățenilor satelor învecinate.. În contextul în care spațiul rural este confruntat cu mari dezechilibre economice, acest ordin ar putea reprezenta condamnarea țăranilor și a micilor producători de hrană și forțarea lor la a renunța la o activitate tradițonală care le asigură atât hrana propriei familii, cât și un venit minim necesar pentru a supraviețui. Împiedicarea reproducerii porcinelor în gospodăriile populației și, prin aceasta, descurajarea creșterii porcinelor în sistem gospodăresc are impact și asupra altor activități agricole, precum cultivarea de cereale sau a altor furaje pe terenurile arabile din fermele mici și mijlocii. Abandonul uneia din aceste activități ar avea impact dezastruos și asupra altora, precum reducerea drastică a producției de hrană provenită din agricultură la scară mică, în condițiile în care cererea internă de alimente nu este pe deplin satisfăcută de producția internă.
Mai mult decât atât, produsele artizanale din fermele mici și gospodăriile țărănești reprezintă un segment de hrană care în țara noastră este încă la mare cerere și care este imposibil de înlocuit din punct de vedere calitativ cu produse agro-industriale.
Remarcăm că proiectul de Ordin nu face referire la măsurile care vor fi luate pentru oprirea PPA la nivelul porcilor mistreți din fondul de vânătoare. Considerăm că nu este proporțional să se impună măsuri drastice de biosecuritate la nivelul populației rurale, fără a asigura controlul PPA la porcii sălbatici printr-un plan de acțiune cu autoritățile de management respective și comunitățile rurale din acele zone.
Considerăm inacceptabil ca tot țăranii și producătorii tradiționali să fie cei care suportă consecințele unei probleme extrem de complexe, creând premisele unei dependențe totale a lor față de companiile agro-industriale. În acest sens, vă solicităm să reanalizați această propunere de Ordin și să realizați o evaluare completă a impactului aplicării sale, inclusiv a impactului social și economic al interzicerii activității de reproducție a porcinelor din gospodăriile rurale românești. Obligativitatea de a achiziționa purcei doar de la fermele comerciale, duce la perturbarea economiei locale circulare, a practicilor tradiționale și naturale de reproducere a animalelor și la o uniformizare genetică a raselor de porcine. Mai mult, această măsură ar conduce în viitor la animale mult mai vulnerabile în fața bolilor, și ar crește în mod nejustifcat și injust costurile financiare pentru micii producători.
Conform prezentului proiect de Ordin, micii producători sunt obligați să își înregistreze porcinele în SNIIA, atunci considerăm că există trasabilitatea care le-ar permite comercializarea porcilor sau purceilor și li s-ar putea întocmi certificat de sănătate și documente de mișcare. Solicităm analizarea opțiunii înregistrării în SNIIA a purceilor reproduși în gospodăriile țărănești în vederea comercializării acestora la nivel local, pentru ca țăranii români să nu devină total dependenți de companii agro-industriale care operează lanțuri foarte complexe de import-export cu animale vii.
Rolul veterinarilor de liberă practică finanțați conform legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, este acela de a oferi sprijin exploataţiilor nonprofesionale prin activităţi sanitar-veterinare cuprinse în programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale. Solicităm înlocuirea interdicției reproducerii și a comercializării porcinelor în și din gospodăriile țărănești cu o bună informare a bunelor practici de biosecuritate nivel 1, de câtre medici veterinari deja contractați de către autoritățile statului, care să analizeze si să elibereze gratuit documente necesare atestării sănătații și provenienței animalelor. De asemenea, considerăm că este necesar ca identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor din exploataţiile nonprofesionale să rămână în responsabilitatea deţinătorilor animalelor, conform aceleași legi menționate.
Nu în ultimul rând, considerăm că fermele comerciale de porci și marile ferme industriale beneficiază deja de un sprijin financiar substanțial din partea statului pentru a mai avea nevoie de acest nou „cadou”, care distruge o parte foarte importantă a autonomiei gospodăriilor țărănești. Hrana care provine din gospodăriile noastre rurale, de subzistență și semi-subzistență, deține o mare pondere în asigurarea necesarului alimentar al populației țării și reprezintă, de asemena, o resursă strategică pentru menținerea securității și suveranității alimentare a României. În lipsa micilor producători de hrană, piața internă riscă să se destabilizeze complet în favoarea importurilor masive de alimente.
Noi, țăranii și țărăncile din asociația Eco Ruralis, solicităm astfel revizuirea proiectului de Ordin, evaluarea în profunzime a impactului social, economic și din punct de vedere al biodiversității a acestei propuneri, precum și identificarea de noi soluții pentru prevenirea și stoparea PPA, care să permită și să sprijine în același timp continuarea și dezvoltarea agriculturii la scară mică, drept direcție strategică pentru viitorul alimentar al țării și în fața potențialelor provocări neprevăzute generate de schimbarea climei. >>
Pentru mai multe informații, vă rugăm să luați legătura cu: Daniel Cismaș, membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis – e-mail: [email protected], [email protected] – tel.: 0745.121.961, 0264.599.204
Asociația Eco Ruralis
