Familia Józsi din Sfântu Ghorghe şi-a schimbat radical stilul de viaţă în urmă cu câţiva ani, când a decis să trăiască mai sănătos, să folosească produse naturale şi să genereze, pe cât posibil, cât mai puţine deşeuri, iar cu timpul a ajuns să influenţeze şi alţi membri ai comunităţii, ba chiar şi unele decizii ale autorităţilor locale.
Barul pe care Kinga şi Győző Józsi l-au deschis în centrul municipiului Sfântu Gheorghe este mobilat cu obiecte refolosite, paharele şi vesela din plastic au fost eliminate, iar produsele pe care le vând la vrac sunt ambalate doar în pungi reciclabile din hârtie ori în recipientele aduse de către clienţi.
Kinga a deschis chiar şi un „laborator” în pivniţa localului, unde îi învaţă pe cei interesaţi cum să facă detergenţi, cosmetice şi alte produse necesare în gospodărie, folosind numai ingrediente naturale, iar anul acesta a reuşit să convingă autorităţile locale să organizeze primul târg „eco friendly”.
Cei doi se implică şi în diverse campanii, cum ar fi „Seminţe cu suflet”, ce are ca scop promovarea soiurilor autohtone de legume şi fructe, „Cycle to work” sau acţiuni de donare de sânge, în parteneriat cu Centrul de Transfuzie Sanguină Covasna, pe care le găzduiesc chiar în incinta localului lor.
În realizarea barului s-au inspirat din Ungaria, unde a fost deschis, în urmă cu câţiva ani, primul „ruin-pub” din lume.
„Majoritatea lucrurilor care există în acest bar au o altă destinaţie decât cea pentru care au fost fabricate, acesta fiind, de altfel, conceptul de bază al localului din Budapesta. Acesta a fost unul dintre locurile mele preferate şi ori de câte ori am fost acolo m-am uitat la fiecare colţişor şi am spus că odată şi odată o să fac şi eu aşa ceva. Dar încă de atunci am ştiut că cel mai greu va fi să fac publicul să înţeleagă ce am făcut, deci să mă înţeleagă. Ideea de bază este ca tot ceea ce ai folosit să fi fost aruncat de altcineva şi să fie refolosit cu alt scop decât cel pentru care a fost creat (…) Avem aici multe obiecte refolosite, iar piesa mea de suflet este acea veioză făcută din maieul soţiei. Noi folosim ceea ce alţii au aruncat, dar, ca să nu fim greşit înţeleşi ca ideologie, a trebuit să ridicăm standardul produselor mult peste media oraşului, să nu creadă cineva că e un loc fără pretenţii. Dimpotrivă, suntem peste medie, atât la concertele pe care le găzduim, cât şi la mâncare şi băutură”, a declarat Győző Józsi.
Intenţia de a deschide un astfel de bar au avut-o în urmă cu mai bine de zece ani, dar a fost o tentativă eşuată.
„Se pare că nu eram pregătiţi, nu am înţeles atunci ce înseamnă ‘ruin-pub’ şi până la urmă au trebuit să treacă 10 ani. Cei din Budapesta au fost primii din lume care au lansat acest concept şi trebuie să creşti ca să înţelegi (…) Practic, nu înseamnă scaune şi mese puse alandala, aici nu trebuie să fie nimic identic, şi cum spunea şi Győző, ideea este să refoloseşti, să dai viaţă nouă tuturor obiectelor care nu le mai trebuie altora şi ar urma să fie aruncate. Nu ne trebuie obiecte de valoare, ne trebuie lucrurile care altora nu le mai sunt de folos. Au venit oameni şi ne-au adus tot felul de chestii, la un moment dat aveam vreo 40 de televizoare vechi, vă daţi seama că nu avem ce să facem cu atâtea. Noi am oferit câte o bere pentru obiectele donate, dar unii, în mod greşit, ne-au confundat cu groapa de gunoi. Au fost şi lucruri mişto. Spre exemplu, cineva a venit cu un pantof de damă, unul singur, şi atunci ne-am întrebat ce să facem cu el, aşa că l-am pus pe uşa de la baia pentru dame. Nu am scris ‘femei’ şi ‘bărbaţi’, ci am pus câte un pantof pe fiecare uşă (…) Practic, nu e un simplu bar, o simplă crâşmă, ci este până la urmă un stil de viaţă, în care vrem să implicăm, prin evenimentele pe care le organizăm, un număr cât mai mare de oameni din toate categoriile”, a spus Józsi Kinga.
Cei doi vor să meargă şi mai departe, să facă şi un „restaurant-consignaţie” în care fiecare client să aibă posibilitatea să achiziţioneze decoraţiunile sau piesele de mobilier, cum ar fi lustra, veioza, scaunul sau chiar şi masa la care au savurat, spre exemplu, o cafea.
Localul familiei Józsi este primul din judeţul Covasna care a renunţat la paiele din plastic pentru băuturi, înlocuindu-le cu macaroane, şi a introdus pahare şi farfurii comestibile, fabricate din tărâţe de grâu presate.
„Deja de aproape un an punem foarte mare accent pe tot ce înseamnă produs verde (…) Iniţiativa a fost primită chiar foarte bine de către clienţi. Căutăm să găsim şi paie care sunt potrivite pentru diferite cockteiluri, dar, la fel, biodegradabile. Paharele sunt făcute din materiale care seamănă foarte mult cu cornetul de îngheţată, numai că sunt mult mai tari şi nu sunt atât de dulci, iar farfuriile sunt din tărâţe presate, pe care poţi să le şi mănânci, au un gust foarte bun. (…) Deşi sunt considerabil mai scumpe decât cele din plastic, consider că merită investiţia. Eu deja am o reacţie bolnavă faţă de plastic, încerc să scap de el cum pot şi (…) consider că fiecare pas contează, fiecare pungă necumpărată şi fiecare plastic necumpărat”, a mai spus Józsi Kinga.
În magazinul localului poţi cumpăra, printre altele, diverse produse locale ori obiecte lucrate manual, care sunt, obligatoriu, împachetate în pungi ecologice sau reciclate, ori în borcane sau cutii aduse de clienţi.
„Când am deschis magazinul, anul trecut în decembrie, a fost, pot spune, chiar o luptă personală (…) pentru că, mergând la cumpărături, mi-am dat seama că totul e ambalat în plastic. Se întâmpla să ajung acasă, să desfac cumpărăturile şi să umplu pe jumătate coşul de gunoi cu ambalaje de plastic. La un moment dat m-a apucat panica. Sincer! Aveam senzaţia că într-o bună zi ne vom sufoca din cauza ambalajelor. Pornind de la această idee am zis hai să fac un magazin prin care să le ofer oamenilor posibilitatea să cumpere numai cât au nevoie şi ambalat în ceea ce vor ei. Vii cu borcănelul, vii cu cutiuţa, vii cu ce vrei tu, dacă nu ai nimic, am eu acele ambalaje de hârtie reciclată pe care le poţi folosi de cel puţin două-trei ori (…) Deci, dacă oamenii vin să cumpere de aici paste, orez, condimente, dulciuri sau alte produse pe care le vindem la vrac, atunci nu mai generează deşeuri acasă. Asta e principiul (…) Ca să ajungi să trăieşti în stilul acesta trebuie să treacă anumit timp, trebuie exerciţiu. Chiar dacă în magazin nu vin atât de mulţi oameni cât aş fi dorit eu sau aş fi crezut eu că o să vină, în entuziasmul şi optimismul meu, consider că şi o singură persoană dacă face lucrul acesta, contează”, a adăugat Kinga.
În „laboratorul” aflat în subsolul localului, aceasta organizează periodic diverse workshop-uri, unde cei interesaţi pot învăţa cum să realizeze cosmetice, detergenţi şi alimente fără „chimicale”.
„La primul atelier am făcut tablete pentru maşinile de spălat vase. Am zis hai să facem şi biluţe pentru baie, hai să facem şi strugurel pentru buze, să facem şi bomboane pentru pomul de iarnă, bomboane de ciocolată handmade şi … cerul e limita, pentru că am atât de multe idei şi există atât de multe produse care pot fi făcute acasă (…) Fetelor le-a plăcut ideea, le-a plăcut că au putut să vorbească, să socializeze, să se împrietenească (…) Important e să folosim ingrediente naturale (…) Dar un alt factor important sunt banii, pentru că tot ceea ce poţi să faci acasă e mai ieftin, mai rentabil şi economiseşti nişte bani. Îţi dai seama, pas cu pas, că făcând o cremă de mâini, un şampon sau alte lucruri economiseşti o căruţă de bani”, a mai spus aceasta.
Şi acasă, familia Józsi produce foarte puţine deşeuri, având în curte inclusiv o groapă de compost pentru deşeuri biodegradabile, dar, în mod paradoxal, a fost amendată de societatea de salubritate.
„În viaţa de zi cu zi, familia noastră chiar produce foarte puţine deşeuri (…) Cu toate acestea ne-au amendat şi recent am primit şi o scrisoare că ne vor da în judecată dacă nu plătim acele facturi. Nici nu o să le plătesc, pentru că nu mi se pare cinstit, nu mi se pare corect, pentru că noi acasă nu generăm atât de multe deşeuri încât să le punem la poartă din două în două săptămâni când sunt ele colectate (…) Se întâmplă să treacă şi două-trei luni şi să nu adun un sac cu deşeuri cu tablă, plastic sau hârtie. Cartoanele le ardem în sobă, plastic avem foarte puţin de când am început să folosim produse alternative şi să cumpărăm vrac şi avem şi groapa de compost în grădină (…) Dar, totuşi, deşi producem foarte puţine deşeuri, plătim la fel ca familiile care generează cantităţi mari, ceea ce nu mi se pare ok. De exemplu, vecinii mei, două persoane, produc de zece ori mai multe deşeuri decât producem noi, patru persoane, iar ei plătesc taxă de salubritate pentru două persoane, noi plătim pentru patru persoane”, afirmă aceasta.
Târgul de Crăciun care va avea loc anul acesta în centrul municipiului Sfântu Gheorghe va fi mai ecologic şi datorită familiei Józsi, care a venit cu ideea de a nu se mai folosi pahare şi farfurii din plastic la astfel de evenimente publice şi a reuşit să convingă şi autorităţile locale.
„M-a bucurat foarte mult decizia, dar e puţin exagerat să spunem că noi am convins autorităţile locale. Până la urmă a venit din partea ambelor părţi, ne-am intersectat undeva la mijloc. Când am citit că Sibiul va lua această decizie de a interzice folosirea plasticului de unică folosinţă, m-am gândit că şi la Sfântu Gheorghe s-ar putea, aşa că am trimis link-ul primarului. Mi-am zis că poate o să spună că sunt nebună sau că o să fiu cicălitoare, dar era important să îi atrag atenţia asupra acestui fapt. Când şi Braşovul a luat această hotărâre, iar am trimis link-ul”, îşi aminteşte aceasta.
Familia Józsi se implică, în paralel, şi în promovarea produselor şi producătorilor locali, în acelaşi stil ecologic.
„Avem un producător care ne aduce laptele în găleată şi noi îl punem în sticle, acele sticle de lapte de pe vremea lui Ceauşescu. Cred că e foarte important să cumpărăm de la producătorii locali, pentru că în acest fel îi ajuţi, spre exemplu, să plătească fetiţei şcoala de dans. Du-te şi cumpără de la piaţă, de la producătorii locali, de la tanti aia care lucrează pământul. Ok, e mai scump decât la supermarket, dar este mai bun şi o ajuţi şi pe ea să treacă de iarna grea (…) E mai comod să mergi la supermarket, să bagi totul în plasă, dar dacă treci peste acel prag de comoditate ajuţi şi oamenii din comunitatea ta şi asta contează”, afirmă aceasta.
Kinga şi-ar dori să fie asemenea unei tinere dintr-un clip văzut pe internet, care într-un an şi jumătate a generat atât de puţine deşeuri încât le-a putut aduna într-un singur borcan.
„În urmă cu 10-15 ani am zis că voi schimba lumea, am zis că voi face ceva atât de remarcabil încât voi schimba lumea, dar cu timpul mi-am dat seama că nu e aşa de uşor şi atunci am zis că am să încep cu mine, cu familia mea şi cu micul meu cerc (…) Eu sper ca într-o zi şi alţi oameni să se trezească (…) Peste doi ani aş vrea să mă văd ca fata aia şi sunt convinsă că prin micii paşi pe care îi fac în viaţa de zi cu zi aş putea să ajung aici (…) Mi-ar place ca oamenii să fie mai receptivi, să fie deschişi la anumite idei sau proiecte, pentru că foarte mulţi sunt reticenţi sau spun ‘lasă, mai am timp să fac’. Ar trebui să îşi dea seama că nu prea mai avem timp şi pe partea asta vreau să lucrez. Nu o să fiu o Greta, nu o să devin o Greta Thunberg, sub nicio formă, însă consider că exemplul pe care îl dau e important. Dar trebuie să învăţ să transmit mesajul meu către mai mulţi oameni. Vreau să mă văd un om mult mai bun decât sunt acum peste cinci ani, iar locul în care trăim să fie mai frumos (…) În momentul în care am făcut localul Szimpla eram cu un picior afară, adică eram pe punctul să părăsim România şi să ne mutăm în străinătate, dar apoi am hotărât să rămânem aici şi, chiar dacă Sfântu Gheorghe este un oraş mic, cu doar aproximativ 50.000 de locuitori, să îl facem să fie un oraş mare ca mentalitate”, a mai spus Józsi Kinga.
Oana Mălina Negrea- AGERPRES
