Autorităţile covăsnene vor solicita viitorului guvern fonduri pentru asigurarea multilingvismului, fiind încurajate şi de prevederile Raportului privind drepturile lingvistice, adoptat recent la Strasbourg de către Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, a declarat luni preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Acesta a evidenţiat că raportul prezintă maniera în care autorităţile locale şi regionale din ţările membre pun în aplicare Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată în anul 1992 şi intrată în vigoare în 1998, şi conţine, de asemenea, o serie de recomandări pentru statele membre ale Consiliului Europei.
Tamas Sandor a evidenţiat, printre altele, că una dintre aceste recomandări prevede alocarea de resurse financiare pentru furnizarea de servicii în alte limbi decât cele oficiale, cum ar fi traducerea documentelor instituţiilor publice sau inscripţionarea bilingvă în limbile minorităţilor naţionale.
„Noi intenţionăm, am mai încercat, dar nu am reuşit cu guvernele anterioare din România, să solicităm guvernului viitor (…) să ne dea bani în plus pentru folosirea limbii materne, ceea ce, de altfel, este şi normal şi este cuprins şi în legislaţia în vigoare (…) Scopul este ca limba maghiară să fie limbă oficială regională pe lângă limba română, limba oficială a statului român (…) Deci următorul lucru este să propunem concret în viitorul buget al României sume în plus pentru Consiliul Judeţean şi pentru celelalte instituţii din subordine”, a declarat Tamas Sandor, în cadrul unei conferinţe de presă.
În opinia sa, modelul ideal este Tirolul de Sud, unde există şi o autonomie teritorială „care a rezolvat două probleme: pacea interetnică şi lansarea economică a regiunii”.
„Nici noi nu vrem altceva decât să trăim mai bine, în pace pe pământul nostru natal”, a mai spus Tamas Sandor, care este şi liderul UDMR Covasna.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gruman Robert, preşedintele Comisiei de Guvernanţă a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, a declarat că cea mai mare problemă legată de acest subiect o reprezintă lipsa sancţiunilor pentru ţările care nu îndeplinesc angajamentele.
Gruman a dat ca exemple pozitive Finlanda şi Serbia în ce priveşte respectarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor, menţionând că acest raport, ale cărui baze au fost puse anul trecut în cadrul unei conferinţe internaţionale desfăşurate la Băile Balvanyos, în judeţul Covasna, reprezintă un „pas mai aproape” spre atingerea acestui obiectiv.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
