În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, volum apărut la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, în anul 2014.
Volumul s-a bucurat de recenzii, deosebit de favorabile, apărute în publicații locale, regionale și naționale, din conținutul cărora redăm câteva secvențe: „O mică enciclopedie a Munţilor… Prezenta lucrare este o sinteză a publicaţiilor româneşti din ultimii douăzeci de ani. Altfel spus, o radiografie a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei” (Îps Ioan, Mitropolitul Banatului); „O realizare de excepţie, un adevărat eveniment editorial… O oglindă, în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei… şi un nou «act de identitate» a românilor din judeţele Covasna şi Harghita” (Acad. Horia Colan); „Un «îndreptar» necesar… un volum monumental, din seria celor mai importante tipărituri apărute după 1989 în România” (Ioan Longin-Popescu); „O carte impresionantă prin dimensiuni şi bogăţia informaţiei. O sinteză a sintezelor, o carte ce nu are cum lipsi din biblioteca oricărui conaţional care pretinde că e interesat de trecutul, prezentul şi viitorul său” (Mihail Groza); „Lectură obligatorie. Volumul prezintă în aproape 700 de pagini contribuţia românilor din această parte a ţării la clădirea patrimoniului cultural naţional şi universal” (Oana Mălina Negrea).
Deoarece lucrarea a fost editată într-un tiraj mic, în prezent Editura Eurocarpatica pregătește reeditarea ei, în cadrul proiectului cultural-științific „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, finanțat de Guvernul României, prin Secretariatul General.
Totodată, publicăm, în serial, cele mai importante capitole ale volumului (cu excepția sutelor de fotografii), în paginile cotidianului nostru.
***
Vrednicia românilor din această parte de ţară, calităţile şi performanţele lor intelectuale sunt relevate, printre altele, şi de cei peste 100 de doctori în ştiinţe, titluri obţinute în cele mai diverse domenii ale ştiinţei, învăţământului şi culturii, în perioada 1871-2014. Un alt exemplu, edificator în acest sens, este şi faptul că, potrivit informaţiilor nominale cuprinse în lucrarea monografică a profesoarei Felicia Man, numai la Liceul „Octavian Codru Tăslăuanu”, din Topliţa, dintre absolvenţii acestei instituţii, s-au format: 71 de profesori, 62 de medici, 49 de ingineri, 31 de economişti, 18 ofiţeri, 14 jurişti, 3 ziarişti, 3 medici veterinari, 3 farmacişti ş.a.
Edificatoare sunt, în acest sens, şi informaţiile din volumul Mitropolitul Ardealului. Nicolae Colan (1893-1967). Bibliografie, apărut la Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, în 2009, sub semnătura lui Bogdan Andriescu, unde sunt redate titlurile celor 1350 de lucrări scrise sau editate de către mitropolitul-cărturar Nicolae Colan şi peste 750 de referinţe.
Acestor valoroase personalităţi româneşti ale zonei li se adaugă cele din rândul secuilor/maghiarilor, afirmate în cultură şi ştiinţă, precum: János Apáczai Csere (1625-1659), cărturar umanist: Miklós Barabás (1810-1898), pictor şi grafician (care a fost prieten al românilor); János Baranyai Decsi (1560-1601), autor al unei Istorii a Transilvaniei, Moldovei şi a Ţării Româneşti între anii 1592-1598; Sándor Farkas Bölöni (1795-1842), scriitor, şi traducător; Kelemen Mikes (1690-1761), scriitor secui; Sándor Kőrösi Csoma (1784-1842), orientalist, considerat părintele tibetologiei şi alţii.
A doua parte a volumului de faţă cuprinde o amplă sinteză documentară referitoare la istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita care, la rândul ei, prezintă, în prima parte, surse arhivistice şi bibliografia tematică selectivă, iar apoi informaţii referitoare la principalele instituţii culturale, elite locale, evenimente culturale etc. Informaţiile despre sursele arhivistice şi bibliografia tematică selectivă sunt concepute ca instrumente de lucru pentru cei care vor să se documenteze mai în amănunt, asupra problematicii românităţii din sud-estul Transilvaniei. Mai întâi sunt redate rezumatele unor documente referitoare la românii din Transilvania (în principal din fostele scaune secuieşti) şi la relaţiile Transilvaniei cu Moldova şi Ţara Românească, dintre anii 1541-1919, existente în Arhivele Naţionale Covasna, apoi lista fondurilor parohiilor ortodoxe şi greco-cato-
lice din judeţul Covasna, precum şi rezumatele unor documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din scaunul Treiscaune, aflate în păstrare la aceeaşi instituţie, informaţii referitoare la români aflate în unele fonduri şi colecţii arhivistice, deţinute de Arhivele Naţionale Harghita, precum şi rezumatele unor documente din fondurile parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din judeţele Treiscaune şi Odorhei, aflate în păstrare la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (secolul XIX).Valorificând informaţii inedite din arhivele laice şi ecleziastice, în volum sunt prezentate, sintetic, date referitoare la: români şi secui cu nume româneşti, de condiţie liberă, din fostele scaune secuieşti (sec. XVI-XIX); nobili români din judeţele Covasna şi Harghita, până la 1848; oficiali de stat români, din judeţele Covasna şi Harghita, până la 1918; oficiali români ai unor comunităţi locale, din judeţele Covasna şi Harghita, până la 1918; negustori şi proprietari români, din judeţele Covasna şi Harghita, până în 1918, elevi români care au studiat la Gimnaziul din Şumuleu-Ciuc şi la Academia Teologică din Blaj, în secolul al XIX-lea, proveniţi din fostele scaune Ciuc, Giurgeu şi Casin.
Am considerat necesară şi prezentarea evoluţiei demografice, prin redarea numărului românilor din judeţele Covasna şi Harghita, conform recensămintelor oficiale, din perioada 1850-2001.
Sub titlul Şematismul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei sunt redate informaţii despre cele 148 de biserici existente, din care 49 construite în secolele XVII-XIX, 61 construite în secolul al XIX-lea şi 38 de biserici ctitorite de ÎPS Ioan Selejan, după înfiinţarea în anul 1994 a tinerei Eparhii a Munţilor, dar şi despre cele 37 de biserici dispărute odată cu maghiarizarea comunităţilor lor parohiale şi despre cele 25 de lăcaşuri de cult, căzute pradă intoleranţei faţă de români şi de bisericile lor, după Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940. În lucrare sunt prezentate informaţii referitoare la cimitire ale eroilor căzuţi în Primul şi Cel de-al Doilea Război Mondial, (inclusiv morminte comune şi individuale ale unor eroi români). la cimitirele parohiilor ortodoxe din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi la monumentele româneşti de for public din judeţele Covasna şi Harghita, inclusiv monumente ale eroilor şi troiţe ortodoxe.
Având în vedere rolul şcolii, alături şi împreună cu biserica, în păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, a limbii şi culturii române, în volum sunt redate informaţii despre: şcolile confesionale ortodoxe şi greco-catolice din protopopiatele Treiscaune, Giurgeu şi Odorhei (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea), lista fondurilor arhivistice, create de şcolile în limba română, care au funcţionat în comunităţile monoetnice româneşti şi etnic mixte româno-maghiare, din judeţul Covasna, până la 30 septembrie 1940, deţinute de Arhivele Naţionale Covasna, reţeaua şcolilor liceale şi gimnaziale, cu predare în limba română, din judeţele Covasna şi Harghita (din 2014), numele profesorilor autori de manuale didactice, de lucrări monografice şi de creaţii literare, lista inspectorilor şcolari de naţionalitate română de la Inspectoratele Şcolare Judeţene Covasna şi Harghita, din perioada 1968-2014, precum şi lista elevilor de naţionalitate română, din judeţul Covasna, premiaţi la etapa naţională a olimpiadelor şcolare.
Valoarea elitei intelectuale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita este reflectată şi de cei peste 120 de intelectuali români, din cele două judeţe care, în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea au urmat cursuri universitare la diferite universităţi din monarhie, precum şi de cei care au obţinut titlul de doctor în ştiinţe.
Volumul mai cuprinde lista protopopilor parohiilor ortodoxe şi greco-catolice, din actualele judeţe Covasna (fostul Treiscaune) şi Harghita (fostele judeţe Odorhei şi Giurgeu-Ciuc), apoi publiciştii români din judeţele Covasna şi Harghita, publicaţiile în limba română şi bilingve, româno-maghiare, editate în actualele judeţe Covasna şi Harghita (fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune), în perioada 1921-2014, personalul artistic şi de conducere al Teatrului „Andrei Mureşanu” din Sf. Gheorghe, precum şi asociaţiile culturale şi civice ale românilor din zonă.
Pentru etnografi, istorici, sociologi şi filologi, deosebit de utile sunt şi datele etnografice şi folclorice cuprinse în volum, despre icoane pe sticlă, instalaţii tehnice populare, meşteşuguri şi mijloace de transport din judeţele Covasna şi Harghita, din inventarele Complexului Naţional Muzeal ASTRA, din Sibiu, referitoare la cercetarea ştiinţifică şi civilizaţia populară românească, precum şi inventarul de carte veche de la Muzeul Spiritualităţii Româneşti.
Un spaţiu larg este alocat, în volum, prezentării lucrărilor şi studiilor referitoare la preistoria, istoria şi cultura românilor din judeţele Covasna şi Harghita. În bibliografia tematică selectivă, sunt prezentate peste 1500 de titluri de lucrări şi studii, precum şi sinteza bibliografiei generale selective a volumului Tezaur de etnografie şi folclor din Covasna şi Harghita, întocmit de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina, apărut la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, în anul 2012, bibliografie care cuprinde peste 2000 de titluri de lucrări, studii şi articole. În acelaşi scop, sunt prezentate sintezele bibliografice care au stat la baza elaborării studiilor doctorale şi postdoctorale realizate de cercetătorii Dorel Marc şi Constatin Secară referitoare la evoluţia habitatului tradiţional în zona Topliţei Mureşului Superior şi la situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona Arcului Intracarpatic, precum şi cele aproape 200 de volume apărute la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi la edituri partenere, cu implicarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Pentru cercetătorii istoriei locale şi autorii de lucrări monografice, sinteza documentară, din volumul de faţă, mai include şi date despre: deputaţii din Parlamentul României, aleşi în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în perioada 1919-1937, şi în judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1990-2014; apoi lista prefecţilor judeţului Treiscaune, din perioada 1918-1949; a prefecţilor şi subprefecţilor de naţionalitate română ai judeţelor Covasna şi Harghita, din perioada 1990-2014 şi a preşedinţilor şi prim-vicepreşedinţilor Consiliilor Populare Judeţene Covasna şi Harghita, din perioada 1968-1989; lista primarilor oraşului Sf. Gheorghe, jud. Covasna, din perioada 1918-1950 şi prim-vicepreşedinţilor municipiului Sf. Gheorghe, din perioada 1980-1989, a primarilor oraşului Întorsura Buzăului, din perioada 1893-2014, primarilor municipiului Topliţa, din perioada 1860-2014 şi a cetăţenilor de onoare ai Topliţei şi laureaţii de naţionalitate română ai Premiului „Pro Urbe”, acordat de Consiliul Local al municipiului Sf. Gheorghe.
Documentarea în vederea redactării volumului de faţă a permis identificarea numelor a 100 din cei 600 de martiri români din judeţele Covasna şi Harghita, căzuţi pradă intoleranţei, în momente de puternice tensiuni interetnice, altele decât războaie, evenimente care au avut loc în ultimul secol şi jumătate (1848-1989). Principala cauză a morţii acestor martiri a fost activitatea lor, în calitate de lideri ai populaţiei româneşti, sau pur şi simplu „vina” de a fi fost români.
În final, am întocmit un calendar al sărbătorilor naţionale şi religioase şi al manifestărilor culturale şi ştiinţifice organizate de către comunităţile româneşti, din judeţele Covasna şi Harghita, pe parcursul unui an calendaristic, evenimente care constituie tot atâtea prilejuri de manifestare a identităţii naţionale româneşti, în arealul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita, întregind, în mod armonios, zestrea culturală specifică a zonei cu cea a concetăţenilor maghiari.
În redactarea lucrării, au fost valorificate, pe lângă informaţiile şi concluziile cuprinse în lucrările monografice, şi cele din cercetările academice realizate, analize specializate, realizate în consens cu exigenţele cercetărilor moderne, atât în ceea ce priveşte discursul, conceptele şi metodologia de cercetare.
Prin întreg conţinutul său, volumul de faţă confirmă aprecierea cercetătoarei Ana Grama, potrivit căreia „Românii din sud-estul Transilvaniei au câştigat bătălia cu timpul istoric şi cu neprietenii… existând”. Aşadar, românii din zona Covasnei şi Harghitei şi-au impus prezenţa, alături de secui, creând valori de civilizaţie împreună cu cei cu care soarta le-a unit destinul. Este pilduitoare acea forţă morală şi exemplară dăinuire prin credinţă, cultură şi ataşament faţă de neam şi „lege românească” a unor comunităţi din această zonă, precum: Breţcu, Covasna, Araci,
Vâlcele, Hăghig, Întorsura-Buzăului, Sita-Buzăului, Zagon, Zăbala, Barcani, Dobârlău (toate, azi, în judeţul Covasna),Voşlobeni, Topliţa, Gheorgheni, Subcetate, Sărmaş, Gălăuţaş, Tulgheş, Bilbor, Corbu (azi, toate, în judeţul Harghita), asemenea altor centre din Ardeal, cum au fost Săliştea şi Poiana Sibiului, Şimleul Silvaniei, Rodna, Haţeg, Făgăraş, Beiuş, Oradea, Deva, Orăştie, Năsăud, Blaj, Boiţa, Abrud, Săcele, Braşov ş.a.
Ţinând cont de criteriul dispunerii geografice a comunităţilor româneşti, în cadrul celor două judeţe, Harghita şi Covasna, studii de specialitate au pus în evidenţă faptul că cele mai importante localităţi cu populaţie românească sunt situate la poalele Carpaţilor Răsăriteni, începând cu localităţile din zona Topliţa – Bilbor, Corbu, Tulgheş şi terminând cu cele din zona Întorsura Buzăului – Barcani, Sita Buzăului şi Vama Buzăului. Cei din interior au fost mai vulnerabili la maghiarizare, astfel încât şi-au însuşit de la secui şi limba, cultura, îmbrăcămintea şi felul de trai, o mică parte dintre ei, doar religia strămoşească şi-au păstrat-o şi, prin aceasta, conştiinţa că sunt români, ceea ce ei o exprimă zicând că se ţin de „legea românească”.
Volumul constituie încă un argument convingător conform căruia istoria acestei zone a Arcului Intracarpatic nu începe cu colonizarea secuilor, iar după acest moment istoria nu se rezumă doar la cronica unei unice şi privilegiate etnii, aşa cum încearcă să prezinte lucrurile unii istorici maghiari interesaţi. Istoria zonei înseamnă convieţuire, interferenţe, complementaritate şi, nu în ultimul rând, o zestre comună de avere materială, morală şi spirituală. Acest binecuvântat ţinut din Arcul Intracarpatic este marcat de o istorie comună româno-secuiască/maghiară, fiind o superbă şi inconfundabilă perlă din coroana României europene, iubită, deopotrivă, şi de români, şi de secui/maghiari.
În încheiere, se cuvine să adresăm sincera noastră gratitudine tuturor instituţiilor şi colaboratorilor care ne-au sprijinit în finalizarea acestui „Act de identitate” al românilor din judeţele Covasna şi Harghita, mărturie peste timp „că am fost, şi cum am fost”, vorba marelui savant Nicolae Iorga.
Dr. Ioan Lăcătușu
Erich-Mihail Broanăr
