În plină sesiune de toamnă a examenului de Bacalaureat, revine în atenţie propunerea legislativă de eliminare a examenelor de limba română la Evaluarea de la sfârşitul claselor a VI-a şi a VIII-a şi la Bacalaureat pentru elevii din şcolile cu predare în limba maghiară. Depusă de deputatul Kulcsár-Terza József-György, din grupul parlamentar UDMR, iniţiativa vizează eliminarea unei situaţii calificate drept discriminatorii.
Două din cele trei comisii sesizate – Comisia Juridică şi Comisia pentru egalitatea de şanse din Camera Deputaţilor au avizat negativ proiectul -, la fel şi Consiliul Economic şi Social, invocând faptul că propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 1/2011 încalcă art. 3 (dreptul la identitate), art. 13 (limba oficială este româna) şi art. 32 (dreptul la învăţământ) din Constituţia României. În schimb, Consiliul Legislativ şi Comisia parlamentară pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au dat aviz favorabil. În Punctul de Vedere al Guvernului, care nu susţine adoptarea iniţiativei, se arată că măsurile propuse ar duce la „crearea unei situaţii de discriminare negativă şi de încălcare a principiului egalităţii de şanse”, din cauza restrângerii „posibilităţilor de dezvoltare profesională, integrare socială şi civică”, prin prejudicierea competenţei lor lingvistice. Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final în Camera Deputaţilor, ca primă cameră sesizată, este 7.09.2019, dar forul decizional este Senatul.
Anterior, pe această temă, şase tineri au formulat, în octombrie 2018, o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), acuzând faptul că elevii aparţinând minorităţilor naţionale care studiază în şcoală în limba maternă sunt discriminaţi în România, din cauză că trebuie să susţină două examene suplimentare (oral şi scris în limba maternă), în acelaşi interval de timp stabilit pentru examenele de absolvire la nivel naţional. „Din acest motiv, au mai puţin timp decât elevii români să îşi pregătească examenele sau, pur şi simplu, să se odihnească între teste. Prin urmare, este mai probabil să eşueze la examenele finale”, a reţinut CEDO. Curtea le-a adresat, deocamdată, petenţilor două întrebări: dacă şi-au epuizat căile interne de atac şi dacă au suferit o discriminare din cauza originii etnice, făcând trimitere la speţe similare deja judecate.
Discriminare şi la admiterea la facultate?
La rândul său, recent instalatul Avocat al Poporului, Renate Weber, a reclamat o situaţie discriminatorie pentru candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale la admiterea la facultate, master şi doctorat. La 16 iulie, Avocatul Poporului a cerut Ministerului Educaţiei să modifice regulile în privinţa certificării competenţelor lingvistice pentru admitere, pentru că obligativitatea impusă de unele universităţi de testare suplimentară a cunoştinţelor de limba română ar echivala cu o discriminare de vreme ce competenţele lingvistice sunt deja atesate de diploma de bacalaureat. La 13 august, Ministerul Educaţiei a respins solicitarea, precizând că regulile de admitere în învăţământul superior rămân neschimbate, întrucât „nivelul lingvistic certificat prin această evaluare (Bacalaureat, n.n.) nu corespunde Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine” şi „nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.
Este remarcabilă promptitudinea cu care preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a luat poziţie în ambele situaţii. În cazul iniţiativei legislative, Csaba Asztalos a fost tranşant: „Examenele, inclusiv cele de Bacalaureat, trebuie menţinute”, aducând, însă, în discuţie o nouă problemă: „curricula de examen trebuie adaptată realităţilor elevului minoritar”.
În ceea ce priveşte, însă, respingerea solicitării Avocatului Poporului de către Ministerul Educaţiei, Csaba Asztalos a anunţat că se autosesizează, acuzând „o formă de discriminare directă între absolventul cu diplomă de Bacalaureat care a terminat liceul într-o clasă cu predare în limbă minoritară şi absolventul unui liceu cu predare în limba română”. „Dacă Ministerul Educaţiei spune că evaluarea competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaştere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, consideră preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Unul din doi elevi maghiari cade Bac-ul la română
Cele două probleme – propunerea eliminării Bac-ului la română pentru elevii minorităţilor naţionale şi cererea de renunţare la examinarea acestora la limba română la admiterea la facultate – au în spate o realitate dezolantă: „47% dintre elevii din Harghita de la secţiile maghiare au picat Bacalaureatul la limba română în acest an”, spune Csaba Asztalos. Rata de promovabilitate în Harghita şi Covasna este printre cele mai mici din ţară, de ani de zile. Dacă la nivel naţional trec examenul aproximativ două treimi din elevi (67,2% în sesiunea de vară), în cele două judeţe ponderea admişilor la Bac este aproape de jumătate: 50,3% în Harghita şi 58,4% în Covasna. Un alt exemplu: anul trecut, în Bihor, doar 56% din absolvenţii liceelor cu predare în limba maghiară au trecut Bacalaureatul, sub procentul de promovabilitate la nivel de judeţ de 65% şi media naţională de 69%. „Ca să evite eşecul la Bac, mulţi tineri din comunităţile maghiare din nordul judeţului s-au înscris la examen în Ungaria”, scria atunci „Bihoreanul”.
Una din cele mai obiective observări la faţa locului a nivelului de cunoaştere a limbii române, video-reportajul realizat de Adevărul, spune multe despre enclavizarea teritoriului din inima ţării. Necunoaşterea limbii oficiale a statului de către o categorie numeroasă de cetăţeni este o problemă care are nevoie de soluţii concrete, nu de politizare în scop electoral. Şi riscul major, în contextul celor trei rânduri de alegeri din următorul an şi jumătate, este de exploatare populistă a unei realităţi ce are toate şansele să se cronicizeze. Pentru că izolarea promovată de trei decenii de extremiştii maghiari şi lipsa de investiţii economice în judeţe sărăcite de o administrare deficitară nu pot duce decât la exacerbare identitară şi manipulare tot mai agresivă în scopul radicalizării etnice, pe fondul privării de şanse a tinerilor din zonă.
https://adevarul.ro
