Personalitate cunoscută peisajului cultural local, regional și național, profesor, scriitor – publicist, istoric și critic literar, muzeograf, autor al multor volume de istorie literară, filologie şi jurnalistică duhovnicească, prof. dr. Luminiţa Florica CORNEA (n. GRAURE) împlinește, la sfârșitul lunii august a.c., o frumoasă vârstă. S-a născut la 29 august 1949 la Giurgiu. Din anul 1955, familia sa s-a stabilit în Ardeal, tatăl său, preotul Ioan Graure, fiind deţinut politic în perioada 1951-1955. A absolvit Liceul „Iacob Mureşianu”, Blaj, jud. Alba, promoţia 1967; Institutul Pedagogic, Baia Mare, promoţia 1970; Universitatea Bucureşti – Facultatea de Limba şi Literatura Română, promoţia 1974. În anul 2006, obţine titlul ştiinţific de Doctor în Filologie, la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. A fost: profesor (gradul didactic I) la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe; muzeograf la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe – respectiv la Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci; secretar, apoi președinte al Filialei Covasna a Societății de Științe Filologice din România (1984-2010); preşedinte al Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita (2011-2017). Desfăşoară o bogată activitate de cercetător, istoric și critic literar, publicist. Din 2016, este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov.
De numele său se leagă amenajarea şi organizarea tematică a Casei memoriale „Romulus Cioflec” din Araci (1998), județul Covasna, precum și manifestările cultural-artistice desfășurate la muzeul memorial din Araci, alte proiecte culturale realizate în calitate de consultant ştiinţific la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe, în cadrul căruia funcționează Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, dintre care amintim evenimentul cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân” și lansarea revistei de literatură „Caietele de la Araci.
A publicat 14 volume de autor: Făclii arzând. File de istorie literară, Cuvânt înainte de Î.P.S. Ioan, Mitropolitul Banatului, Editura Eikon, București, 2019; Înviatul din Nazaret. Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Ioan al Banatului, realizate de prof. dr. Luminița Cornea, Editura Sophia, București, 2017; Pe cărarea Raiului. Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Ioan al Munților, realizate de prof. dr. Luminița Cornea, Ediția a treia, Editura Sophia, București, 2017; Scriitori. Case memoriale (II), Editura Nico, Târgu Mureș, 2017; Romulus Cioflec – o viață în imagini (Prefața: Iconografia – un prețios auxiliar al istoriei literare de Nicolae Scurtu), Centrul Cultural Județean Covasna, Sf. Gheorghe, 2016; Asociațiunea ASTRA întru iubire de suflet românesc (cu o prefață de prof. univ. dr. Dumitru Acu), Editura Asociațiunii ASTRA, Sibiu, 2015; Un pelerinaj în Țara Sfântă, cu binecuvântarea și prefața de Î.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Editura Eikon, București, 2015; Studii şi articole literare (postfaţă de Ion Topolog Popescu), Editura Pastel, 2014; Pe cărarea Raiului. Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Sophia, Bucureşti, 2014; Scriitori. Case memoriale (I), Editura Nico, Târgu-Mureş, 2014; Întru lumina munţilor – fragmente de spiritualitate românească, Editura Nico, Târgu-Mureş, 2013; Pe cărarea Raiului. Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010; Excursia literară, îndemn spre cunoaştere, cu o prefaţă de Ioan Dănilă şi o postfaţă de Olga Rusu, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010; Locuţiuni verbale în romanul istoric sadovenian – o abordare gramaticală, stilistică şi poetică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, 252 p. (teza de doctorat).
Dintre volumele editate în colaborare, menționăm: Personalităţi ale oraşului Covasna, în colaborare cu Ioan Lăcătuşu şi Ioan Luca, editat de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” şi de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009; Teculeştii din neam în neam, volum realizat în colaborare cu Ioan Lăcătuşu şi Constantin Catrina, editat de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” şi de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2008; Atlasul literaturii române, Editura Cartographia, Budapesta, 2003 (volum realizat în colaborare cu Gheorghe Lăzărescu, Adrian Costache, Cristina Ionescu), aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale din România ca mijloc auxilar de învăţământ; Cristina Ionescu, Luminița Cornea, Limba română – teste cu rezolvare şi evaluare, fonetică, lexic, morfologie, sintaxă, stilistică, pentru bacalaureat şi admitere în învăţământul superior, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001; Luminiţa Cornea, Cristina Ionescu, Marianne Iliescu, Teste de limba şi literatura română – pentru liceu şi bacalaureat, Editura Niculescu, Bucureşti, 2000; Luminiţa Cornea, Marinela Brezeanu-Ujvárosi, 20 de teste pentru examenul de capacitate la limba şi literatura română, rezolvări şi evaluare, Editura Diacon Coresi, Bucureşti, 2000; Luminiţa Cornea, Cristina Ionescu, Scriitori – case şi muzee memoriale, Editura Diacon Coresi, Bucureşti, 1998.
Prof. dr. Luminița Cornea a îngrijit următoarele ediții: Romulus Cioflec, Pe urmele Basarabiei, Ediție îngrijită, studiu introductiv, cronologie, note și comentarii, iconografie de Luminița Cornea, Editura Știința, Chișinău, 2019; Romulus Cioflec, De la Dunăre – în jurul Peninsulei Balcanice – prin Italia, la Dunăre, text ales și stabilit, introducere și note de Luminița Cornea, Muzeul Național al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe, 2017; Romulus Cioflec, Răspântia, piesă în trei acte și cinci tablouri (cu o prefață de Nicolae Scurtu), Ediție îngrijită și postfață de Luminița Cornea, Sfântu Gheorghe, 2016; Romulus Cioflec, Cupa Domeniilor, comedie în trei acte, ediţie îngrijită şi tabel cronologic de Luminiţa Cornea, cu o postfaţă de Doru Munteanu, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2012; Preot Ioan Graure, Cinstirea părinţilor – culegere de predici şi articole, volum tipărit cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, Ediţie îngrijită şi prefaţă de Luminiţa Cornea, Editura Eurocarpatica, Sfântul Gheorghe, 2008; Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii, ediţie îngrijită de Luminiţa Cornea, Editura Arcuş, 2007; Justinian Teculescu, Pentru neam şi pentru lege – cuvântări şi predici, volum reeditat cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, ediţie îngrijită de Luminiţa Cornea, Editura Angvstia, Sf. Gheorghe, 2006; Cristale, antologie de poezie a elevilor-colaboratori ai revistei ECOU a Liceului „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, ediţie îngrijită de Luminiţa Cornea, cu o prefaţă de Marianne Iliescu, Editura Arcuş, Sf. Gheorghe, 2001; Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Covasna, Ideea de Eminescu, volum îngrijit de Luminiţa Cornea şi Cristina Vişan, Editura Arcuş, Sf. Gheorghe, 2000; Romulus Cioflec, Moarte cu bocluc, ediţie îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de Luminiţa Cornea, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Sfântul Gheorghe, 1998; Despre vieţuitoare mici, pentru voi, copii pitici, din cele mai frumoase poezii pentru copii, antologie şi cuvânt înainte de Luminiţa Graure-Cornea, Societatea de Ştiinţe Filologice, Sf. Gheorghe, 1995; Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec, ediţie îngrijită şi prefaţată de Luminiţa Cornea, postfață de Ioan Lăcătușu, Filiala Covasna a Societății de Ştiinţe Filologice, Sf. Gheorghe, 1994.
Profesoara Luminița Cornea face parte din colectivul de redacţie al revistelor Grai Românesc, editată de Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei, Vatra veche (Tg Mureș), Familia română (Baia Mare), Revista română (Iași); este redactor-șef al revistei de literatură „Caietele de la Araci”, aflată în anul al VII-lea de apariție.
A publicat numeroase studii de istorie literară în volume colective de specialitate și numeroase articole în publicaţii cultural-literare, precum Biserica Ortodoxă Română (debut în anul 1975), Mitropolia Ardealului (1978-1981), Limbă şi literatură, Grai românesc, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice, Dialog didactic, Şcoala noastră, Învăţământul primar, Caligraf (Turnu Severin), Limba română (Chișinău), Buletin informativ al Grupării Colecţionarilor „Mihai Eminescu”(Botoşani), Magazin de filatelie şi cartofilie (Constanța), Magazin istoric, Angvstia (Sf. Gheorghe), Vatra veche (Târgu Mureș), Sud (Bolintin-Giurgiu), Vitraliu (Bacău), Expres cultural (Iași), Revista română (Iași), Astra blăjeană (Blaj), Caietele de la Araci (Sf. Gheorghe), în ziarele locale Cuvântul nou și Mesagerul de Covasna (Sf. Gheorghe), Cuvântul liber (Târgu-Mureș) etc.
Luminiţa Cornea este autoarea a peste o mie de articole în presa locală și națională – recenzii, cronici, reportaje, evocări, portrete, medalioane, ştiri – materiale de o mare diversitate tematică, toate promovând valorile autentice de cultură şi spiritualitate românească. A debutat în presă, în anul 1975, în revista Biserica ortodoxă română din București, unde i s-a publicat o parte substanțială din teza de licență – studiu filologic al unui text religios din secolul al XVI-lea, „Manuscrisul de la Ieud” (Coordonator prof.univ.dr. Dimitrie Macrea), iar apoi a publicat mai multe recenzii în revista Mitropolia Ardealului din Sibiu, ca şi în publicațiile Societății de Științe Filologice. Din anul 1981 a urmat etapa colaborării îndelungate la Cuvântul nou, cu materiale la pagina de cultură ce apărea sâmbăta
Volumele, purtând semnătura sa, s-au bucurat de numeroasele referinţe critice, din rândul autorilor cărora menționăm selectiv pe: Ion Buzaşi, Ion Hangiu, Iordan Datcu, Liviu Groza, Gheorghe Badea, Gheorghe Pop, Victor V. Grecu, Luminiţa-Irina Niculescu, Florin-Corneliu Popovici, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Nicolae Scurtu, Doru Munteanu, Adrian Lesenciuc, Laurenţiu-Ciprian Tudor, Ion Topolog, Marian Drăghici, și redăm doar câteva fragmente: Luminița Cornea este „o eminentă cercetătoare a fenomenului literar transilvănean, după ce a susținut și o teză de doctorat apreciată de toată școala de filologie clujeană, spirit metodic cu mare talent în alcătuirea portretelor literare, aduce semne ale neuitării și ale puterii de creație de pe meleagurile românești”. (Nicolae Scurtu); Luminița Cornea „are vocația istoricului și a cercetătorului. Lucrările sale care evocă semnificativa contribuție a intelectualilor din țara dintre Târnave poartă marca unei rigori științifice exemplare, pe măsura personalităților pe care le abordează. (Ion Popescu Topolog); „Luminița Cornea își valorifică pe deplin vocația enciclopedistă (trăsătură rar întâlnită, mai ales între cadrele didactice preuniversitare) dar și gândirea analitică.”.(Adrian Lesenciuc)
Ca o răsplată a muncii sale la catedră şi în viaţa culturală, ştiinţifică şi civică, Luminiţa Cornea a primit titlul de Profesor evidenţiat (1986); Premiul pentru libertatea culturii (1992), Ordinul Meritul pentru Învăţământ în gradul de Ofiţer (2004), Diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr”(2008), Medalia și diploma „Crucea Munților” (2014) a Episcopiei Covasnei și Harghitei, Premiul literar „Octavian Goga” oferit de ASTRA, Sibiu (2015), numeroase premii și diplome din partea unor instituții și organizații nonguvernamentale, dintre care amintim: premiul I.I. Russu (2011) acordat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, „pentru activitatea de cercetare cu privire la istoria și dăinuirea românilor din județele Covasna și Harghita, premiul Asociației „Răsăritul Românesc” din Chișinău (2017), acordat „pentru servirea constantă, îndelungată, cu dăruire, competență și abnegație a cauzei românilor din Curbura Carpaților” ș.a.
Membru de vază în societatea covăsneană, prof. dr. Luminiţa Cornea a venit pe meleagurile judeţului în 1975, ca profesor de limba şi literatura română. A fost toată viața profesor. În vacanţe a activat şi ca ghid turistic, iar în ultimii 20 ani, în paralel cu profesoratul, a fost muzeograf la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sf. Gheorghe, al cărui statornic colaborator a rămas și după ieșirea la pensie. Ca profesor de limba română, a fost apropiată de elevi atât prin activități de la catedră, cât și prin activități extracurriculare (publicarea revistei școlare Ecou, organizarea de cercuri literare și de numeroase excursii, publicarea de antologii de poezie semnate de elevi, redactarea de auxiliare și culegeri școlare). Menționăm rezultatele frumoase obţinute mai ales cu tinerii de la profilul pedagogic și cu elevii din Basarabia – bursieri ai statului român, cărora le-a fost și dirigintă timp de patru ani, timp în care a stabilit cu aceștia o serie de relații speciale. Revista şcolară Ecou a apărut între anii 1996-2005, fiind o revistă periodică înființată și coordonată de prof. Luminița Cornea, cu profil cultural-artistic. În anul 2001 a fondat şi Asociaţia de Tineret Ecou, asociație care în prezent promovează o serie de proiecte culturale. A elaborat, în colaborare cu profesori din București şi din Sfântu Gheorghe, câteva volume, folosite de elevi pentru pregătirea unor examene importante. Cariera didactică și cercetarea lingvistică i-au fost încununate cu susținerea tezei de doctorat și publicarea ei în volumul Locuţiuni verbale în romanul istoric sadovenian – o abordare gramaticală, stilistică şi poetică (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008), sub egida Societății de Științe Filologice, filiala Covasna.
După publicarea volumului tatălui său, Preot Ioan Graure, Cinstirea părinţilor – culegere de predici şi articole, ce a apărut la Editura Eurocarpatica, în 2008, a mai publicat și alte lucrări dedicate unor personalități românești născute în această parte de țară. În calitate de muzeograf și colaboratoare a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, cu preocupări în cercetarea filologică și istorică, a căutat să aducă la lumină biografii și opere ale unor personalități culturale precum Romulus Cioflec, Episcopul Justinian Teculescu și alți intelectuali din familia Teculescu, personalități românești din orașul Covasna și din alte localități ale județului. Luminița Cornea s-a dedicat tuturor acestor activități variate cu profesionalism, cu multă generozitate și cu multă pasiune. Scriitorul covăsnean pentru care Luminița Cornea și-a dedicat peste 25 de ani din viață este Romulus Cioflec. Preocupată de studierea vieții, activității și operei lui Romulus Cioflec, Luminița Cornea a publicat numeroase studii, articole și volume dedicate acestuia. În acest sens, s-a documentat şi la Arhiva Națională a Republicii Moldova din Chișinău, unde a găsit documente foarte interesante despre perioada când scriitorul a activat în Basarabia.
În decursul anilor, Luminița Cornea a stabilit și menținut strânse legături cu românii din comunitățile istorice, din jurul granițelor actuale, în mod deosebit cu cei din Republica Moldova și Ucraina. Potrivit declarației sale, aceste legături au apărut și s-au consolidat, mai întâi prin lectură, apoi prin intermediul elevilor veniţi din Basarabia, şi, nu în ultimul rând, prin colaborarea sa activă și statornică cu Despărțământul Astra „Mihail Kogălniceanu” din Iași, condus de prof. Areta Moșu, despărțământ care a organizat şi organizează o serie de manfestări culturale cu românii din Basarabia și Bucovina.
Luminița Cornea este o colaboratoare apropiată a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, prin faptul că face parte din colectivul de redacție al revistei Grai românesc, asigurând corectura și realizarea unor publicații ale Episcopiei sau care apar sub egida Episcopiei. Astfel, a avut prilejul să se afle de multe ori în preajma Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioan Selejan, să-i asculte cuvintele de învățătură și, astfel, au fost redactate volumele de Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi, după 2015, Mitropolit al Banatului.
Într-un interviu acordat publicistului Horia C. Deliu, în cotidianul Mesagerul de Covasna, în anul 2013, schițând o autoevaluare, prof. dr. Luminița Cornea afirma: „Mă consider o fire deschisă, echilibrată, sufletistă, dar exigentă în toate proiectele mele. Sunt o optimistă, fiind convinsă că încrederea în viață ți-o dă credința. Deoarece Dumnezeu are grijă de fiecare dintre noi, dacă îi oferim iubire”. Acum, la această frumoasă aniversare, Bunul Dumnezeu să o aibă, în continuare, în grația Sa Divină și să-i dăruiască sănătate, aceeași putere de muncă, har și spor în tot ceea ce face, pentru a-și putea finaliza proiectele la care lucrează, valorificând experiența de peste 40 de ani în domeniul pedagogiei și al cercetării literare, dar și talanții hărăziți de Providență. La mulți și binecuvântați ani, alături de copiii tăi iubiți – Octavia și Alexandru – și de toți cei dragi!
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
