Artista Cela Neamţu, căreia i s-a spus „ţesătoarea de lumină” şi „marea doamnă a tapiseriei româneşti”, a împlinit, recent, 78 de ani şi i-a aniversat în rezidenţa artistică de la Predeluţ – Întorsura Buzăului.
Ea a crescut cu războiul de ţesut în casă şi a căutat, în lucrările ei, să păstreze dialogul dintre tradiţie şi modernitate.
„Mama a fost foarte talentată, ţesea, broda şi mă punea să o ajut. Nu îmi plăcea la depănat, îmi plăcea când mă punea să copiez modelele de la naşa, de la cumătra, de la prietenele, vecinele ei, ca ea să le ţese (…) Mama a fost o îndrumătoare foarte bună pentru mine, m-a învăţat de toate”, a declarat, pentru AGERPRES, Cela Neamţu.
Tapiseriile Celei Neamţu, unele de mărimi impresionante, se regăsesc în muzee şi colecţii particulare din întreaga lume. Una dintre temele ei favorite este fereastra, pe care o consideră cel mai decorativ element arhitectural, pentru că reuneşte în el mesaje polisemantice – înăuntru, în afară, aici şi dincolo.
„Mi s-a mai spus ţesătoarea de lumină (…) Tapiseria nu se face uşor, pe hârtie, într-un colţ de masă, precum o grafică, cu tuş şi peniţă. E muncă multă, e o artă extrem de elaborată, mâncătoare de timp la extrem (…) Mie îmi place să mă joc cu firele. Te joci aşa cu ele aproape de infinit, dar nu ajungi la infinit, pentru că, la un moment dat, se transformă într-un miracol. Când prinzi acel miracol, e o bucurie totală (…) Eu ţes cerul, ţes lumina, dar nu pun soare, însă îl simţi acolo că luminează. Dacă îl simţi, înseamnă că s-a produs miracolul”, a mai spus aceasta.
Contribuţia Celei Neamţu la inovarea tapiseriei româneşti şi universale este „punctul de la Putna”, inspirat din broderiile medievale româneşti, pe care îl multiplică în creaţiile sale.
„M-a format foarte mult Şcoala ştefaniană, colecţia de la Putna. Eu mi-am făcut în anul V documentarea pentru diplomă la Putna şi, practic, cu punctul de Putna am intrat la Bienala Internaţională de Tapiserie de la Lausanne în 1987. Lausanne era o mişcare unică a tapiseriei în lume şi dacă intrau în aia 50 de artişti, concurau vreo 2.000, şi dacă intrai acolo înseamnă că ai adus ceva nou sub soare. Că de ţesut, de la Penelopa încoace, toată lumea ţese, dar noutatea sub soare… Noutatea mea a fost că (…) am preluat şi am adăugat. Deci, la tradiţie pui ceva nou şi, combinându-le, iese noutatea sub soare (…) În broderiile astea medievale sunt milioane de puncte. Unul a trebuit să iau de acolo, l-am supradimensionat cu fir gros de 4-7 fire combinate, păstrând pasul de broderie de atunci, dar efectul este cu totul altul. Şi numai dacă îţi explic că, uite, ăsta de aici seamănă cu al domniţei de la 1300 şi ceva, doar atunci îţi dai seama, altfel nu ai cum să te gândeşti. Aici cred că a fost noutatea sub soare pe care am adus-o eu cu tapiseriile mele”, a mai adăugat ea.
În ultimii ani, Cela Neamţu a realizat o serie de 40 de tablouri cu ii, făcute cu petice de ţesături populare autentice, moştenite de la folclorista Lena Constante.
„Lena Constante a fost o culegătoare de folclor, de ţesături vechi pe care le-a asamblat şi a făcut mari panouri decorative. A trăit 94 de ani şi au mai rămas cârpe adunate de dânsa. Şi femeile care au îngrijit-o au vrut să le arunce, să le dea pe foc (…) Am înnebunit când am văzut ce frumoase erau. Le-am primit şi, de acolo, m-am apucat să mă joc cu petecuţe. Erau petice mai mari şi mai mici şi eu cred că ideea şi formula pe care am adoptat-o acum, cu recuperările acestor petecuţe, dacă sunt ocrotite, vor trăi încă 500 de ani în ţinuta pe care le-am dat-o eu, ca formă, nişte interpretări de ie. Nu e ie de îmbrăcat, este ie tablou, de pus pe perete, nu e textilă, ci e desen pastel cu elementele decorative pe care le poartă o ie. Ele sunt aplicate, petecuţe mici, din peticele autentice pe care eu le-am moştenit de la Lena Constante. În 2015 le-am făcut pe primele două, când am organizat o expoziţie la Lisabona şi (…) de atunci mă tot joc cu petice, deşi nu am părăsit tapiseria fără doar şi poate. Iar acum am 40 de tablouri cu ii, cu care am să mă opresc, în luna septembrie, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti”, a mai spus Cela Neamţu.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
