Ordonanța de Urgență privind Codul Administrativ a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Reamintim că Executivul a modificat, miercuri, varianta de act normativ pe care o aprobase cu o săptămână în urmă. Textul aprobat săptămâna trecută a fost întors de pe drumul spre Monitorul Oficial, în urma unor nemulțumiri exprimate de UDMR. Codul Administrativ a stârnit o serie de controverse, de la faptul că este aprobat prin OUG până la faptul că sunt oferite o serie de privilegii baronilor locali.
Acest cod a mai trecut anul trecut și prin Parlament, însă a fost respins în ansamblul său de Curtea Constituțională, pentru că nu a fost respectat principiul bicameralismului. În loc să fie reluată procedura în Parlament, Coaliția PSD-ALDE a preferat să treacă acest cod prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.
Potrivit ultimei variante aprobate după nemulțumirile UDMR, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
O altă modificare aprobată în ultima variantă vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba română și în limba minorităților”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorități.
De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot iniția actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităților administrativ teritoriale.
O altă modificare clarifică statutul secretarului general al Guvernului. „Printr-o altă prevedere este clarificat statutul secretarului general al guvernului în sensul că acesta are rang de ministru și nu poate fi în același timp și înalt funcționar public, sunt chestiuni mai degrabă tehnice ce trebuiau lămurite acolo în legislație, potrivit prevederilor venite din avizul Consiliului Legislativ”, a conchis Nelu Barbu.
Noi reguli pentru președinte în cazul remanierii
Printre prevederile actului normativ se numără și cea care spune că: „(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție”.
Refuzul numirii de către președinte poate avea loc o singură dată. Termenul premierului pentru propunere este de cinci zile, iar termenul de răspuns al președintelui este de zece zile.
Codul a fost criticat în multe rânduri atât de politicienii din opoziție, cât și de sindicate și societatea civilă.
Sindicatele din administrație spuneau că singurul scop este acela de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România. „În cazul în care Guvernul României va adopta în ședință OUG referitor la Codul Administrativ, fiind introdus pe lista suplimentară, vom considera că acest demers este îndreptat împotriva cetățenilor acestei țări, că sfidează toate principiile de drept iar singurul lui scop este acela de a proteja un grup de interese care dorește să feudalizeze administrația publică din România”, mai transmit reprezentanții FNSA, printr-un comunicat de presă.
Codul Administrativ conține mai multe prevederi controversate, printre care introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali, aprobarea proiectelor care vizează administrarea patrimoniului cu majoritate absolută (jumătate plus 1 din numărul consilierilor în funcție), față de două treimi cât era până acum, mutarea răspunderii pentru actele administrative ilegale de la primari către funcționarii publici. Una dintre marile mize ale acestui proiect este intrarea în legalitate a companiilor municipale înființate de Gabriela Firea, deoarece aceasta nu are votul USR și PNL, deci nu poate obține votul a două treimi din consilierii generali.
Alte câteva prevederi ale proiectului de OUG:
- Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție. Principala miză este introducerea în legalitate a celor 20 de companii municipale înființate de primarul Gabriela Firea.
- Pensii speciale pentru aleșii locali. Aceste pensii se vor acorda pe lângă pensiile normale. Dacă facem un calcul bazat pe formula din codul administrativ, aleșii locali ar putea primi în plus câteva zeci de mii de lei. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate – 57%. Mai concret, dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi în plus până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.
- Pot fi membri ai Guvernului persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea.
- Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.
Cum motivează Guvernul urgența
Guvernul susţine că „este constrâns să acționeze prompt pe calea unei ordonanțe de urgență în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale, ce au impus adoptarea de soluții imediate/punctuale în vederea evitării unei grave atingeri a interesului public, prin intermediul adoptării unui număr considerabil de ordonanțe de urgență”, se arată în nota de fundamentare.
HotNews.ro
