Executivul a adoptat, miercuri, modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare
De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autorităţile Administraţiei Publice Locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceştia şi a limbii minorităţii naţionale respective în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului Administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, deci se menţine acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităţilor Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20% aşa cum a decis Parlamentul”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei Executivului.
O altă modificare vizează înlocuirea sintagmei în forma „bilingv” cu sintagma „în limba români şi în limba minorităţilor”, în cazul în care în comunitate trăiesc mai multe minorităţi.
„Se înlocuieşte sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română şi în limba minorităţilor naţionale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari şi se întrunesc condiţiile prevăzute în legislaţie astfel încât să poată fi utilizate limba minorităţilor naţionale pe afişarea plăcuţelor de identificare a localităţii să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiţii legale pentru afişarea numelui localităţii şi în limba minorităţilor naţionale, numele localităţii va fi afişat în limba română, în limba germană şi în limba maghiară. Era necesar această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situaţie în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari şi restul etnici români, şi atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuşi pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislaţie să fie prevăzut clar limba română şi limba minorităţilor naţionale”, a explicat Barbu.
De asemenea, au fost efectuate modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităţilor administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot iniţiat actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităţilor administrativ teritoriale.
„Tot în şedinţa de guvern de astăzi au fost operate câteva modificări şi clarificări în ceea ce priveşte Codul Administrativ al României, sunt practic clarificări privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, urmarea a observaţiilor în avizul primit de la consiliul legislativ. Aşadar pentru o mai mare acurateţe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale, cu alte cuvinte se specifică clar entităţile care elaborează şi iniţiază hotărârea de guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public administrativ teritoriale în sensul că această hotărâre de guvern se face la solicitarea Autorităţilor Locale, iar ministerul care deţine bunul respectiv iniţiază actul normativ”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului.
El a completat că „până acum Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice era singurul minister care iniţia acest act normativ, de acum în colo fiecare minister care are în posesie bunul respectiv, pentru că nu trebuie să spună în proprietate că este în proprietatea publică a statului va iniţia respectivul act normativ, de exemplu: dacă este un bun imobil aflat în posesia Ministerului Tineretului, Ministerul Tineretului şi Sportului va fi cel care va iniţia acest act normativ, la fel dacă e la Educaţie şi aşa mai departe. Se elimină acordarea statutului special pentru anumită categorie de funcţionari publici pentru a nu crea diferenţe în sistemul public central dintr-o eroare de formulare se înţelegea în act că funcţionarii MFP ar putea avea statut special, acum se clarifică acest aspect şi nu se pune problema de aşa natură”.
O altă modificare clarifică statutul secretarului general al Guvernului.
„Printr-o altă prevedere este clarificat statutul secretarului general al guvernului în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public, sunt chestiuni mai degrabă tehnice ce trebuiau lămurite acolo în legislaţie, potrivit prevederilor venite din avizul Consiliului Legislativ”, a conchis Nelu Barbu.
Premierul Viorica Dăncilă a avut, marţi, o întrevedere la Guvern cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut şefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.
Întâlnirea între Viorica Dăncilă şi Kelemen Hunor, a avut loc la Palatul Victoria, la solicitarea liderului Uniunii.
Guvernul a adoptat, pe 25 iunie, o ordonanţă de urgenţă privind un nou Cod administrativ. Printre prevederile actului normativ se numără şi cea care spune că: „(3) Preşedintele României numeşte în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în acelaşi termen, în condiţiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului şi face public refuzul numirii în funcţie”.
Mediafax.ro
