La finele lunii lui Cireșar, mai exact pe 29 iunie, la aceeaşi dată an de an, creștinii vor prăznui pe cei doi Sfinţi Apostoli, Petru şi Pavel.În popor ziua amintită se mai numeşte şi Sânpetru de Vară.
Nume venerate
De ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel în jur de o jumătate de milion de români îşi sărbătoresc onomastica. Circa 380.000 dintre ei sunt bărbaţi, majoritatea acestora purtând prenumele de Petre ori Pavel, iar 121.000 sunt femei. Alte nume masculine – Paul, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş şi Patronel.
Dintre femeile sărbătorite cele mai multe poartă prenumele de Paula (peste 45.000), dar se întâlnesc şi apelative precum Petronela, Petruţa ori Paulina.
Moştenit din latina populară în forma Chetru (Sanchetru, de la Sanctus Petrus), prenumele Petru a pătruns în Balcani pe filiera greco-slavă, metamorfozându-se în româneşte în variantele amintite, inclusiv cu diminutivele respective.
Prenumele Pavelreprezintă forma românească a lui Paul (latinescul Paullus, „Mic”). La noi s-au răspândit forme variate, în afară de Pavel, apărând şi Pavăl, Pavlu, Pavle (azi mai rare), cu diminutive ca Pavelică şi Păvălaş, iar pentru femei Pavelina, Paula, Paulina, Polina, cu derivaţii mai puţin numeroase, ca Paulica, Pavelica ori Paveluţa.
Anul agricol a ajuns la jumătate
Sărbătoarea de sâmbătă are mai multe semnificaţii, cea religioasă fiind plină de învăţăminte. Însă nu trebuie neglijată nici latura laică, Sânpetru de Vară marcând jumătatea anului agricol. Există şi un Sânpetru de Iarnă (protectorul jivinelor, în special al lupilor), un Sfânt (Sân) frate cu acesta, dar care este serbat în toiul iernii.
Despre Sfântul Petru se spune că era un bun pescar, dar se îndeletnicea şi cu creşterea animalelor. Cea mai frecventă imagine îl arătă purtând la brâu cheile Raiului, fiindcă Dumnezeu l-a luat aproape de el. Legenda spune că Sf. Petru fiind desemnat responsabil peste cămările cereşti, a împărţit hrana oamenilor şi dobitoacelor, iubind mai cu seamă lupii. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus, şi-a făcut ucenicia la Sf. Ioan Botezătorul. În timp ce asista uimit pe când era doar pescar la una din minunile făptuite de Iisus, învăţăcelul Petru a fost îndemnat de Mântuitor să i se alăture şi să devină „pescar… de oameni”.
Sf. Petru este cel mai popular dintre sfinţii Calendarului popular. Cu ocazia marilor praznice, de Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe, dar şi de Sânziene, imaginea sa apare la miezul nopţii, când Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă, înfăţişându-l şezând la Masa Împăratească în dreapta lui Dumnezeu.
Despre Sf. Pavel, care era şi el era evreu ca Petru, se cunoaşte că făcea parte din neamul lui Veniamin, fiind instruit în Legea lui Moise. A ajuns până la Roma, unde i-a îndemnat pe mulţi să creadă întru Hristos, motiv pentru care Nero a poruncit să i se taie capul. Legenda spune că din trupul său ar fi curs sânge şi…lapte.
Avea o fire plăcută, veselă. Trupul mai mic de statură, cap pleşuv, cu sprâncenele aplecate în jos şi barba albă. Om înţelept, plin de însuşiri ale spiritului, cu mare putere de convingere, Sf. Pavel a rămas în conştiinţa credincioşilor, alături de Sf. Petru ca doi corifei apostoli plini de Duhul Sfânt, posedând un har dumnezeiesc.
Deşi Pavel a pierit în urma lui Petru, moaştele lor au fost aşezate de credincioşi împreună, pecetluind şi după moarte legătura lor puternică din timpul vieţii.
Datini de tot felul
Dacă privim în jur, observăm că de Sânpetru natura se află în plenitudinea ei. Numai că de azi încetează să mai cânte atât privighetorile, cât şi cucii. Însăapar licuricii, care conform legendei ar reprezenta scânteile făcute de biciul Sfântului Petru. Tot acum el pune la „fiert”… grindina, pentru a deveni mai putin primejdioasă când cade peste ogoare.
În aceasta zi sfântă se face din nou Pomenirea morţilor, care după cum arătam într-un alt material se succed la mai multe asemenea praznice religioase. Dimineaţa femeile duc la biserică felurite bucate, fructe (mai ales mere dulci), colaci, colivă spre a fi sfinţite, oferindu-se apoi celor săraci veniţi la porţile cimitirului.
O superstiţie străveche nu permite femeilor să mănânce mere până de Sânpetru, spre a nu…supăra morţii! Totuşi, numai femeilor tinere le este îngăduit să guste un măr, cele în etate trebuind să aştepte până la Sf. Ilie.
„Nedeia Sânpetrului” la Vâlcele
De-a lungul timpului au apărut şi s-au menţinut o seamă de obiceiuri legate de datina Sânpetrului de Vară. Cum este şi marea Serbarea populară de la Vâlcele, atât de îndrăgită de românii din zona intitulată „Nedeia Sânpetrului”, despre care ziarul nostru a publicat informații în ultimele zile.
Tradiționala Serbare câmpenească intitulată „Nedeia Sânpetrului” va fi marcată la finele săptămânii printr-un program amplu, cuprinzând manifestări cultural – artistice; competiții sportive, dar și un interesant show aviatic. „Nedeia Sânpetrului” de la Vâlcele va deschide șirul serbărilor tradiționale programate în județul Covasna în acest an. Evenimentul, ajuns la a VIII-a ediție, va fi organizat așadar în acest weekend de către Asociația „Voievozii Munților” din Vâlcele, Liga Cultural – Creștină „Andrei Șaguna” și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST) Covasna, fiind cuprins și în programul Zilelor „Andrei Șaguna”.
Folcloriștii au identificat felurite dansuri și petreceri rituale din vechime practicate de Sânpetru, atestate şi la macedo-romani. Unul dintre ele se numea „Jocul sclavilor! şi era executat numai de flăcăi, dans având semnificaţii stravechi legate de ritualul calendarului popular.
Hramul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, din Zagon
În continuarea unor momente pline de emoţie şi evlavie care tocmai au avut loc în judeţul Covasna, cum ar fi Hramurile de la Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş, sâmbătăva veni rândul credincioşilor ortodocşi din comuna Zagon să se bucure de oaspeţi. La impunătoarea biserică din localitate are loc sărbătorirea Hramului acestui frumos lăcaş de cult de ziua „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.
Edificată cu entuziasm, trudă, cu eforturi materiale şi fizice, multe zbateri din partea sătenilor şi a părintelui Nicolae Hagiu, între anii 2000-2008 s-a durat o mândreţe de lăcaş de cult. Impunătoarea biserică reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică, aflându-se peste drum de vechea Biserică din lemn, monument arhitectonic vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti.
La Mulţi Ani sărbătoriților !
În încheiere le adresăm tuturor sărbătoriţilor un sincer La Mulţi Ani cu sănătate şi bucurii, dorindu-le o petrecere pe cinste de Ziua onomastică.
Horia C. Deliu
