Împlinirea a șapte ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui prof. dr. Ilie Moldovan din Sibiu ne oferă un nou prilej de a ne exprima sentimentele noastre de preţuire şi aleasă consideraţie faţă de un distins slujitor al altarului, erudit teolog, ilustru profesor și important reprezentant al societăţii civile, un mare şi statornic prieten al românilor din Arcul intracarpatic.
Părintele profesor Ilie Moldovan, în mass-media bisericească și laică
Trecerea la Domnul a părintelui profesor Ilie Moldovan, la 9 februarie 2012, a creat o vie emoție și o sinceră părere de rău, în rândul studenților și al profesorilor de la Facultățile de Teologie, din întreaga țară, al foștilor săi studenți, al tinerilor din ASCOR, LTCOR și PRO VITA, al miilor de credincioși ortodocși, tineri și vârstnici, bărbați și femei, intelectuali și oameni de rând, deopotrivă, care l-au cunoscut și l-au prețuit. În mass-media bisericească și laică au apărut mesajele de condoleanțe din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a corpului profesoral al Facultăților de Teologie, conducerilor ONG-urilor cu care a colaborat, a unor cunoscuți publiciști și lideri de opinie ș.a., mesaje în care sunt evidențiate calitățile de excepție ale preotului, profesorului, teologului, liderului societății civile și OMULUI Ilie Moldovan.
Mesajele conțin cuvinte pline de profunzime și înțelepciune, rostite de personalități reprezentative ale vieții publice românești contemporane, care au cunoscut personalitatea complexă și activitatea ziditoare a părintelui profesor Ilie Moldovan, pe parcursul întregii sale vieți, texte din care redăm selectiv: „Părintele profesor Ilie Moldovan a fost una din personalităţile emblematice ale teologiei româneşti, care și-a asumat rolul de reînsufleţire a disciplinei etice şi bioetice în teologia românească” (Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealuluii); „Părintele Ilie Moldovan a fost preotul devotat Bisericii lui Hristos, profesorul de teologie pătruns de frumuseţea şi valoarea adevărurilor veşnice pe care le propovăduia, cu entuziasm unic, de la amvon şi catedră. Însufleţit de dragoste fierbinte faţă de neamul românesc, a străbătut ţara în lung şi în lat spre a face cunoscute valorile noastre etnice, spre a contribui la îmbunătăţirea morală a acestui popor” (ÎPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei); „unul dintre marii preoţi slujitori ai Ardealului, un mare misionar, un bun român, un sfetnic luminos” (Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, azi Episcopul Covasnei și Harghitei); „preot de vocaţie şi-n acelaşi timp un profesor care-şi iubea catedra şi studenţii” (Părintele profesor academician Mircea Păcurariu); „un om deosebit, un teolog desăvârşit, cu iniţiative de morală şi bioetică unice în România, un bun român şi un apărător al familiei şi al copiilor” (Arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu); „un model de preot liturghisitor și un teolog mărturisitor” (Arhid. prof. univ. dr. Ioan Ică jr.); „un profesor care nu a făcut niciodată compromisuri şi care căuta să dăltuiască în sufletele învăţăceilor uriaşa responsabilitate a preoţiei, ca slujire a lui Hristos şi semenilor” (Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii); „un preot de certă şi reală valoare, un dascăl de Teologie profund, competent şi entuziast şi un român autentic, păstrător al valorilor nepieritoare ale tezaurului sufletului neamului nostru, păstrat atât în cultura populară, în port şi în tradiţii, cât şi în lupta pentru apărarea vieţii umane” (Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos); „un preot şi profesor de înaltă vocaţie, apărător al familiei şi al «Paradisului etnic românesc»” (Alexandru-Constantin Chituţă); „a fost profesorul exigent cu sine şi pilduitor cu ceilalţi, a cărui metodă pedagogică nu a fost transmiterea «profesionistă» a «Cuvântului Vieţii», ci trăirea – însuşirea şi experierea Lui, apărător al familiei și al «Paradisului etnic românesc»” (Pr. Ioan C. Teșu); „opera Părintelui Moldovan va rămâne o constantă pentru generaţiile actuale şi viitoare prin claritatea şi profunzimea ideilor” (Asist. univ. dr. Ciprian Iulian Toroczkai); „un neobosit luptător şi un model care va fi foarte greu de urmat” (Dr. Christa Todea-Gross); „un înflăcărat predicator şi un mare misionar, o trâmbiţă împotriva pericolului dezbinării familiei și a avortului” (Arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor); „acest om «din vecinătatea» lui Blaga, dar mai ales «din familia» unui Stăniloae, cu care a fost prieten, sau a unui Arsenie Boca, al cărui fiu duhovnicesc a fost” (Pr. ic. dr. Mircea Cristian Pricop). „Ca profesor, părintele Ilie Moldovan a fost mereu proaspăt şi revelator. Tot ce vorbea avea temei în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Liturghie. A fost un dascăl pentru care teologia nu era doar o cunoaştere discursivă bazată pe speculaţii intelectuale, ci o iluminare a Sfântului Duh, o viaţă în Hristos” (Cuvântul Ortodox, din 11 feb. 2012); „În tot ce a întreprins, părintele Ilie Moldovan a fost mereu susţinut de o extraordinară ambianţă familială, atât din partea soţiei Iuliana, născută Aron, cât şi a celor trei copii cu care i-a binecuvântat Dumnezeu, Nicanor, Dumitru şi Sebastian, ultimul continuându-i cu zel munca la catedră” (Lumina, din 12 feb. 2012); „A fost un bun cunoscător al istoriei poporului român, fiind perfect conștient de pericolele ce amenințau și continuă să amenințe ființa acestuia. Perfect ancorat în prezent, mulți dintre noi am auzit strigătul său: «Ne piere neamul»” (Bazilica.ro, din 12 feb. 2018).
Un emoționant și consistent portret intitulat „Tatăl meu, Părintele Ilie Moldovan. Un fiu de ţărani” a fost zugrăvit de fiul său, prof. Sebastian Moldovan: „Era sobru, exigent, dar îndrăgea studenţii şi le dedica fără zgârcenie timpul. Era scrupulos cu împlinirea datoriei. (…) «Legea românească», «paradisul etnic», «personalismul cosmic», «iubirea euharistică», «starea teopatică», „sângele harismatic”, «regenerarea arborelui genealogic» şi alte noţiuni de axiologie şi praxiologie, nu atât transcendentale, cât «des-cendentale», «de Sus în jos», cum sublinia adesea, nu erau forme de evadare ale unui «cosmonaut» în teologie, ci căutări înfrigurate de o singură întrebare: «Ne piere neamul?». Părintele Ilie a fost conştient că schimbarea în bine nu vine prin simpla condamnare, ci prin accesul la un alt mod de viaţă. Era convins că numai iubirea euharistică, care, din care şi pentru care este viaţa în Hristos, poate fi temeiul regenerării noastre spirituale, culturale şi materiale”.
Și în timpul vieții, părintele profesor Ilie Moldovan s-a bucurat de o imagine publică deosebit de favorabilă și de o binemeritată notorietate, în mentalul colectiv românesc. Acordarea de către Senatul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la propunerea ÎPS Andrei Andreicuţ, a titlului de „Doctor honoris causa”, părintelui profesor dr. Ilie Moldovan, din Sibiu, a constituit o binecuvântată şi pe deplin meritată recompensă morală acordată unei personalităţi care şi-a identificat întreaga viaţă cu Biserica ortodoxă şi Neamul Românesc. Cu acest prilej, în Laudatio întocmit de ÎPS Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei, Vlădica Andrei a remarcat: „Într-o lume în care nu se mai pune mare preţ pe valorile naţionale şi pe viaţa morală a oamenilor, Părintele Profesor insistă până la epuizare şi pe unele şi pe altele. Cu riscul de „a fi luat peste picior” şi persiflat, în campania „pro vita” se pronunţă cu vehemenţă împotriva practicilor proavorţioniste şi a vieţii dezmăţate. Toate idealurile sale, care sunt şi ale noastre, şi le-a propagat şi în Universităţile de Vară de la Mănăstirea Recea, de la Mănăstirea Jacul Românesc şi de la alte mănăstiri. Sintagmele de „ecoteologie”, de „liturghie cosmică”, le-au devenit familiare şi tinerilor care-l înconjoară cu mult drag.
La împlinirea venerabilei vârste de 80 de ani, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu a găzduit joi, 27 mai 2010, Simpozionul Naţional „Direcţii de cercetare în Teologia Morală Ortodoxă Românească”. Au participat profesori de teologie morală şi cadre universitare de la mai multe facultăţi de Teologie Ortodoxă din ţară. În cadrul celei de-a treia sesiuni a fost lansat volumul omagial „Teologie ortodoxă în destin românesc – Părintele Profesor Ilie Moldovan la 80 de ani”, apărut la Editura „Andreiană” a Arhiepiscopiei Sibiului. În cuvântul de mulţumire, părintele Ilie Moldovan a subliniat ajutorul primit de la Dumnezeu în decursul vieţii, mai ales în misiunea sa de profesor de teologie morală. „Uitându-mă la acest volum, mi-am dat seama că există un singur cuvânt care poate să mă reprezinte: Providenţa. Mai întâi, pentru că ascensiunea mea este sub semnul Providenţei. Nu m-am gândit niciodată să ajung conferenţiar la Bucureşti. Ţine de Providenţă faptul că am reuşit toate acestea în condiţiile în care Securitatea a pus la cale să nu primesc titlul de doctor în Teologie”, a spus părintele Ilie Moldovan.
Cu acest prilej și cu alte binecuvântate ocazii, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, azi Mitropolitul Banatului, în numele credincioșilor români din Eparhia Covasnei și Harghitei, am transmis distinsului cărturar patriot, eruditului teolog şi eminentului profesor, de Dumnezeu şi Neam românesc iubitor, părintelui Ilie Moldovan, sincere felicitări, asigurându-l de întreaga noastră dragoste, preţuire şi consideraţie.
La fel au procedat și colaboratorii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”: „Părintele Moldovan este şi rămâne pentru toţi – afirmă cercetătoarea Maria Cobianu-Băcanu – un excelent profesor, o personalitate pe cât de mare şi profund naţională, pe atât de plăcută, simplă şi uşor abordabilă. Un adevărat părinte în toate sensurile pozitive ale acestui cuvânt: părinte religios, moral, familial, naţional. Sfinţia sa ne inspiră tuturor românilor hotărârea neclintită de a nu ceda, de a ne impune dreptul la o viaţă în comun firească, armonioasă pentru mai binele tuturor, chemând la pace şi înţelegere. Prezenţa Sa în activităţile ştiinţifice şi etnice din Covasna şi Harghita este o permanentă sursă de energie divină, exprimată cu o forţă intelectuală şi umană ce depăşeşte cu mult vârsta pe care o are. Rămâne un veşnic suflet zâmbitor, care ştie să se bucure de semenii săi şi se oferă cu întreg surplusul de bunătate, înţelepciune şi harul credinţei să contribuie la înălţarea spirituală a românilor, la păstrarea continuităţii lor pe pământul pe care s-au născut şi l-au udat cu sângele strămoşilor lor”.
La rândul său, fostul său student, dr. Stelian Gomboș, menționează: „Personalitatea părintelui profesor Ilie Moldovan se conturează şi se identifică prin câteva trăsături şi calităţi distincte, şi anume: în primul rând prin maturitatea şi bogata experienţă sau înţelepciune pastorală şi duhovnicească, prin ataşamentul său faţă de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc şi mai puţin sofisticat sau complicat; după aceea, prin tenacitatea şi perseverenţa lui, prin dispoziţia pe care o are spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situaţia o cere; prin cultura teologică, prin spiritul său de disciplină, în primul rând cu propria lui persoană… un om de o sinceritate, discreţie şi modestie ieşite din comun, care îţi inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc şi dragoste faţă de valorile eterne ale spiritualităţii noastre româneşti şi ortodoxe”.
În cei șapte ani de la plecarea la Domnul, numeroșii săi discipoli au organizat mai multe momente de cinstire a memoriei părintelui profesor Ilie Moldovan. O manifestare deosebită a constituit-o Tabăra Națională Studențească de la Schitul Găbud, care a avut tema „Pr. Ilie Moldovan – Evocări”. Comunicările și dezbaterile care au urmat pe marginea acestora au fost publicate într-un volum comemorativ. La Sfântu Gheorghe, în fiecare an, în programul Zilelor Nicolae Colan au loc evocări ale părintelui profesor Ilie Moldovan, la care participă prof. univ. dr. Sebastian Moldovan, pr. dr. Mihai Milea, de la Buzău, protopopul Gheorghe Chivulescu și preotul Constantin Stroilescu de la Târgoviște, membrii asociaţiilor ASCOR, LTCOR, Frăția Ortodoxă, Calea Neamului, Neamunit, ASCIOR și ai asociaților culturale membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Prin grija discipolilor săi, pe Internet circulă recenzii ale lucrărilor Sfinției Sale, evocări, eseuri, citate din volumele și conferințele sale.
Părinte profesor Ilie Moldovan și românii din județele Covasna, Harghita și Mureș
Cu puterea-i recunoscută de a sesiza marile provocări care stau în prezent în faţa Neamului românesc şi a Bisericii strămoşeşti, părintele profesor Ilie Moldovan a inclus în rândul acestora şi problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale şi a credinţei ortodoxe a românilor din Arcul intracarpatic. În acest sens, s-a apropiat statornic şi benefic de credincioşii români din Eparhia Covasnei şi Harghitei, identificându-se cu destinul acestora. În buna tradiţie a marilor înaintaşi – de la mitropolitul Andrei Şaguna, la academicienii George Popa-Lisseanu, Horia Colan, Alexandru Surdu, Ioan Aurel Pop și savanții Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Ion I. Russu ș.a., părintele Ilie Moldovan a fost un demn susţinător şi apărător al românilor din această parte a ţării, în relaţiile lor cu autoritățile publice locale și centrale, ierarhia bisericească, unităţi de cult din celelalte zone ale ţării, mediul universitar şi academic, tinerii săi discipoli, cu mass-media şi cu marea masă a credincioşilor din întreaga ţară, pe unde a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu. A „ars” ca o torţă vie, cu toată fiinţa sfinţiei sale, pentru cauza românilor de la izvoarele Oltului şi Mureşului. S-a numărat printre iniţiatorii înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, iar după începerea activităţii acestui adevărat dar dumnezeiesc, în anul 1994, s-a aflat printre cei mai cunoscuţi colaboratori, susţinători şi binefăcători ai tinerii eparhii, ai Înaltpreasfinţitului Ioan și ai colaboratorilor sfinției sale.
În toţi aceşti ani, a participat la cele mai importante momente din viaţa eparhiei, la nenumărate manifestări ştiinţifice, de cultură şi spiritualitate românească, dintre care amintim: Serile Filocalice, organizate la Sf. Gheorghe (săptămânal în Sfântul şi Marele Post al Sfintelor Paşti), manifestările de spiritualitate românească organizate în cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe, Zilelor Andrei Şaguna (Sf. Gheorghe), Zilelor Miron Cristea (Topliţa), Universității de Vară Izvorul Mureşului, Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie” (Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Covasna, Izvoru Mureșului), Zilelor Nicolae Colan şi manifestărilor consacrate marcării Zilei Naţionale a României, în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita etc. A participat la sfintele liturghii şi la alte manifestări de spiritualitate românească din parohiile cu mulţi credincioşi, dar şi acolo unde numărul celor plecaţi la Domnul şi înmormântaţi în cimitirele comunităţilor este mai mare decât al celor aflaţi în viaţă, exemplul cel mai concludent fiind reprezentat, în acest sens, de localitatea Bodogaia, din județul Harghita. Datorăm sfinției sale cuprinderea în programul Universităţilor de Vară de la Recea, Jacul Românesc şi Hârja a unor teme referitoare la problematica credincioşilor români din Eparhia Covasnei şi Harghitei și abordarea acestei probleme în cursurile susținute în fața studenților, din întreaga țară.
Cu tot programul său bogat, părintele profesor şi-a făcut timp să fie prezent în localităţile judeţelor Covasna şi Harghita din primăvară, de la Serile Filocalice, până în buchetul de sărbători scumpe românilor: Sfântul Andrei – Ziua Naţională – Sfântul Nicolae. Prezenţa sfinţiei sale a fost întotdeauna aşteptată cu dragoste şi interes, mesajul intervenţiilor părintelui întipărindu-se adânc în inima şi cugetul participanţilor. Au rămas antologice prezenţa și intervențiile părintelui Ilie Moldovan, întotdeauna înconjurat de studenţii săi, la Odorheiu Secuiesc, când s-au marcat 400 de ani de la zidirea bisericii ortodoxe, în vizitele sale la Casa de Copii „Sfântul Iosif” și la Mausoleul închinat ostașilor români căzuți pentru apărarea gliei străbune, în Primul și Al Doilea Război Mondial, din același municipiu, la Sântilia de la Poiana Sărată, Zăbala și Covasna, la cursurile Universităţilor de Vară Făgeţel şi Izvorul Mureşului, la pelerinajele tinerilor studenţi, membrii ai Asociaţiei „Pro Vita” şi ASCOR din Sibiu şi din alte oraşe din ţară, efectuate în parohiile din eparhie de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei şi de la cinstirea, aşa cum se cuvine, a Zilei Naţionale a României, la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, la conferințele, dezbaterile și colocviile desfășurate la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc și la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – instituție de cultură laică și bisericească, aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, pe care o aprecia în mod deosebit. Este impresionantă alergarea neobosită a părintelui profesor, oriunde a fost chemat în ultimii zeci de ani, inclusiv atunci când anii i s-au înmulţit, pentru a participa la simpozioane, manifestări ştiinţifice şi conferinţe duhovniceşti.
Întrezărind o predare de ştafetă între generaţii, întru continuarea proiectelor purtând pecetea înţelepciunii părintelui profesor, la ultimele ediţii ale acestor manifestări de spiritualitate ortodoxă şi adâncă simţire românească, a fost însoţit de către unul din fii săi, prof. univ. dr. Sebastian Moldovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, demers de inspirație „providențială”, după expresia atât de dragă părintelui Ilie, care își dovedește pe deplin încrederea acordată, prin prezența profesorului Sebastian Moldovan, împreună cu studenții sibieni, la manifestările organizate în cele două județe.
Părintele profesor Ilie Moldovan este unul din întemeietorii Universităţii de Vară de la Făgeţel şi apoi de la Izvorul Mureşului, împreună cu prof. Ioan Lăcătușu, Violeta Pătrunjel și col. Ioan Roman, cu binecuvântarea ÎPS Ioan. Continuând tradiţia Universităţilor de Vară de la Recea şi Jacul Românesc, a ţinut să înscrie în circuitul acestor manifestări şi judeţele Covasna şi Harghita. De-a lungul anilor, atât în programul Universității, cât și în cadrul unor sesiuni ştiinţifice, simpozioane, colocvii, dezbateri şi conferinţe organizate în judeţele Covasna şi Harghita, părintele profesor Ilie Moldovan a prezentat cu harul şi elocinţa cunoscute, teme de mare interes pentru auditoriul format din tineri şi reprezentanţi ai asociaţiilor culturale româneşti din ţară şi de peste hotare, din cercetători ai istoriei, culturii și spiritualității românești și din preoți, profesori și alți oameni de cultură din județele Covasna și Harghita și nu numai. Rămân clipe de neuitat, în inimile și sufletele participanților, momentele dăruite de părintele profesor în timpul desfășurării cursurilor Universității, climatul și emulația create de prezența și intervențiile sfinției sale, atât în cadrul dezbaterilor, cât și în timpul excursiilor de documentare, la Sfintele Liturghii și la rugăciunile de la miezul nopții.
Simpla lecturare a titlurilor comunicărilor prezentate în toţi aceşti ani, de pr. prof. Dr. Moldovan, la manifestările culturale și științifice care au avut loc în județele Covasna și Harghita pune în evidenţă, pe de o parte, diversitatea şi complexitatea problemelor abordate, iar pe de altă parte, continuitatea şi prioritatea acordată marilor provocări care stau în faţa Bisericii şi a Neamului Românesc în această perioadă, așa după cum rezultă din menționarea acestora: Caracterul pascal al spiritualităţii româneşti, Idealuri şi împliniri duhovniceşti la unele mănăstiri din zona Mureşului Superior şi Târnavelor, „Hristos se naşte, măriţi-L”, Geografie şi ecoteologie, Problematica identităţii naţionale a românilor din sud-estul Transilvaniei, Ortodoxie şi românitate, Mass-media şi promovarea valorilor naţionale, Argumente teologice şi istorice pentru înscrierea pe listele de monumente de arhitectură a Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, Avortul, rana de moarte a iubirii, Locul ortodoxiei în Europa, 400 de ani de la zidirea bisericii ortodoxe din Odorhei, Biserica şi societatea contemporană, Locul ortodoxiei în Europa unită, Semnificaţia înfrăţirii versantelor carpatice în existenţa neamului românesc, Ortodoxia şi problemele contemporane, Etnicul şi etnicitate în gândirea şi activitatea pastorală a Mitropolitului Andrei Şaguna, Etnologia românească în slujba educaţiei pentru castitate, Identitatea etnică a poporului român. Formare istorică şi afirmare actuală, Ortodoxie şi cultură populară, Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în sprijinirea românilor de pretutindeni, Pământul strămoşesc – Biserică carpatică pe ape, Regenerarea vieţii satului românesc în contextul globalizării contemporane, Personalitatea preotului cărturar Gheorghe Papuc, Etnogeneza românilor. Cuvântul lui Dumnezeu întruchipat liturgic în grai şi suflet românesc, Prezenţa divină în limba noastră, generatoare şi regeneratoare de destin românesc pe pământ străbun ș.a.
O bună parte din acest autentic izvor de înţelepciune se regăseşte în coloanele publicaţiilor din zonă, părintele profesor Ilie Moldovan fiind un colaborator de bază al redacţiei revistei Grai Românesc, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, al publicației „Angvstia”, anuarul Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni și al presei locale în limba română, din cele două județe, după cum se poate observa din lectura titlurilor principalelor studii și articole: Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului (în Grai Românesc, nr. 1/1999); „La început a fost Cuvântul” (Ioan 1,1) (în Grai Românesc, nr. 1/1999); Originea „graiului românesc”: limbile cele de foc ale Rusaliilor, plăsmuitoarele sufletului nostru etnic (în Grai Românesc, nr. 2/1999); Preacurata Fecioară Maria, „Născătoare de Dumnezeu” a graiului şi a sufletului românesc (în Grai Românesc, nr. 3/1999); Semnificaţia sărbătorii duminicilor după Rusalii în existenţa neamului românesc (în Grai Românesc, nr. 2(6)/2000); Biserica strămoşească în faţa unei noi încercări proavorţioniste de surpare a vieţii neamului (în Grai Românesc, nr. 4(8)/2000); Colinda simbolică a naşterii poporului român (în Grai Românesc, nr. 4(12)/2001); Tradiţii româneşti de Crăciun (în „Predania”, Foaie de atitudine creştin-ortodoxă, în Cuvântul Nou, anul XII, nr. 3270/2001); Mitropolitul Andrei Şaguna în apărarea existenţei neamului românesc din sud-estul Transilvaniei (în Grai Românesc, nr. 3(20)/2003); Identitatea etnică a poporului român. Formare istorică şi afirmare actuală. Semnificaţia etnogenezei (în Grai Românesc, nr. 3-4(24-25)/2004); Mitropolitul Andrei Şaguna în apărarea existenţei neamului românesc din Transilvania, în general, şi din zona Arcului intracarpatic, în special (în Angvstia, nr. 8/2004); Regenerarea familiei tradiţionale – temei al regenerării vieţii satului românesc în condiţia globalizării contemporane (în Almanahul Grai Românesc / 2006); Prezenţa divină în limba noastră, generatoare şi regeneratoare de destin românesc pe pământ străbun (în Grai Românesc, nr. 3(36)/2007).
Toate cărţile purtând semnătura părintelui Ilie Moldovan au fost prezentate cititorilor din judeţele Covasna şi Harghita, iar recenziile lor au fost prezentate în presa locală, publicaţii în care au apărut numeroase ştiri, articole şi interviuri despre participarea părintelui Moldovan la manifestările din cele două judeţe. Redăm doar câteva exemple: „În cadrul celei de-a doua ediţii a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, părintele prof. dr. Ilie Moldovan a prezentat lucrarea Ortodoxie şi românism. Încă de la început, preacucernicul părinte a ţinut să precizeze că este vorba de o lucrare de sinteză care este tratată din perspectiva teologiei ortodoxe. Pentru început, părintele Ilie Moldovan a arătat că poporul român a apărut în lume printr-o conştiinţă dumnezeiască, numită şi conştiinţă intimă. Gândirea personală răzbate până la o gândire etnică. Suntem un popor care a apărut dintr-o etnogeneză, ba chiar o etnogeneză continuă. Aşadar, a precizat părintele Ilie Moldovan, toţi facem parte dintr-o singură viţă, numită unitate etnică, respectiv, unitate liturgică. Avem un destin, a subliniat sfinţia sa, spunând că în situaţia în care nu vom ţine cont de fraţii noştri din afara graniţelor politice suntem sortiţi pieirii. (…) În continuare, după această introducere, în care ecleziasticul se află într-o fuziune perfectă cu laicul, părintele profesor a descris raportul dintre etnic şi ortodoxie, arătând în ce fel există o interferenţă între ortodoxie şi românism”.
„Tânăra generaţie – preciza părinte Ilie într-un interviu acordat ziarului Cuvântul nou din Sfântu Gheorghe – de preuniversitari este infectată – cu prezumţia că se depăşesc „miturile şi prejudecăţile” tradiţionale – de o lepră morală, o boală care calcă în picioare castitatea, piese de aur din tezaurul spiritualităţii umane. Ea apără cu sfinţenie puritatea, frumuseţea şi nobleţea existenţei, cultiva dragostea pentru idealurile înalte ale tinereţii, susţine o luptă deschisă împotriva unui noroi social numit imoralitate”.
Datorăm părintelui profesor Ilie Moldovan, printre multe altele, introducerea în circuitul public a unor concepte precum „bodogaismul” – semnificând procesul de pierderea identităţii naţionale româneşti dintr-o comunitate, prin maghiarizare, precum şi unele proiecte cum este cel denumit „solidaritatea versanţilor” – a cărui finalitate o reprezintă intensificarea legăturilor dintre românii trăitori, de o parte şi de alta a Carpaţilor. La Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, la Topliţa şi Poiana Sărată, sau cu ocazia prezenţei sfinţiei sale în mănăstirile, parohiile şi centrele universitare din Moldova şi Muntenia, părintele profesor a fost un autentic „ambasador” al credincioşilor români din Arcul intracarpatic şi un neîntrecut susţinător al necesităţii solidarităţii cu aceştia a românilor din întreg spaţiul naţional.
După apariţia volumului de sinteze monografice Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură a iniţiat prezentarea sa în mai multe centre culturale ale ţării, transformând aceste ocazii în adevărate evenimente de istorie și cultură românească, aşa cum a fost cel din cadrul Facultăţii de Teologie din Baia Mare, din primăvara anului 2003.
Numeroşi discipoli ai părintelui profesor, ascultând de îndemnurile sfinţiei sale, au pus umărul la truda Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Ioan Selejan, continuată de cea a Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei şi a colaboratorilor săi de revigorare a fiinţei naţionale prin Biserică. Amintim în acest sens pe foştii săi studenţi şi cursanţi la universităţile de vară: Violeta Pătrunjel, Alin Câmpean, Constantin Stroilescu, Codrina Şandru, Teodora Roşca, Daniela Dumbravă, Sebastian Pârvu, Stelian Gomboș, Eugen şi Dana Popescu şi mulţi alţii. În amintirea acestora, chipul părintelui profesor a rămas ca un odor de preţ dăruit de bunul Dumnezeu ca merinde sufletească pentru întreaga viaţă. „Toate ieşirile, toate locurile călcate împreună cu profesorul nostru – afirmă într-un frumos articol, prof. Violeta Pătrunjel, azi Popescu – au devenit pentru noi studenţii săi, mai vii şi mai rezonante, intrând în conştiinţele noastre ca adevărate locuri sacre, pline de duhul istoriei neamului românesc. (…) Acum am înţeles cu adevărat spusele părintelui nostru, că nu te poţi defini român dacă nu rezonezi cu pământul românesc din Secuime, cu pământul Bucovinei şi Basarabiei. (…) Îi observam pasul hotărât alături de al nostru care, deşi tânăr, nu era atât de viguros ca al său, îi auzeam vocea cântând alături de-a noastră, dar nimic nu întrecea în admiraţia noastră ca vederea chipului său în momentele de bucurie. Nici un cuvânt nu putea exprima însufleţirea ce a pus stăpânire pe sufletele tuturor ca privirea şi chipul profesorului nostru. Acest chip plin de bucurie era maxima certitudine a reuşitei noastre în manifestarea organizată şi semnul de nădejde şi certitudine în perpetuarea acţiunilor în această zonă. Nu aş putea încheia modesta prezentare fără să includ în portretul profesorului nostru un alt chip ce stăruie în mod delicat, dar convingător, în paşii părintelui nostru – e maica preoteasă pe care o intuim în toate aceste preumblări pline de îmbogăţire sufletească pentru noi studenţii. Chipul profesorului de lângă noi – e însemnul unei tinereţi fără bătrâneţe”.
Pentru a asigura înfăptuirea „testamentului” părintelui profesor Ilie Moldovan, în 14 martie 2019, la Hanul Nufărul Reci, a avut loc dezbaterea cu tema „Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita”, manifestare care s-a desfășurat cu participarea unor asociații și societăți din țară care au sprijinit activitatea cultural-științifică și civică din Arcul Intracarpatic. Participanții la dezbateri au apreciat necesitatea și oportunitatea acestei întâlniri, care a oferit posibilitatea unui schimb util de idei și a generalizării exemplelor de bună practică. Fiecare organizație participantă a prezentat succint experiența proprie în organizarea unor acțiuni de sprijin al comunităților românești din sud-estul Transilvaniei și a propus soluții pragmatice de multiplicare a solidarității cu românii din acest areal. De asemenea, s-a propus studierea posibilităților de reluare a proiectului din perioada interbelică, de înfrățire a școlilor și parohiilor românești din cele două județe, cu școli și parohii din țară și acordarea de sprijin mediatic/pe rețelele de socializare pentru cunoașterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic, în vederea finalizării unui proiect coerent, consistent și eficient, actualizat la semnele timpului prezent și la exigențele viitorului.
Cu acest prilej, s-a propus ca ziua de 14 martie, zi în care, în 1992, a fost înființată Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna” din Sfântu Gheorghe, să fie declarată Ziua solidarității tuturor românilor cu românii din Covasna, Harghita și Mureș și să fie instituit Premiul Ilie Moldovan care să fie acordat, anual, în această zi, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale.
Denumirea distincției propuse reprezintă un omagiu adus pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), ale cărui inițiative vor rămâne un model de atragere a românilor din Țară și de peste hotare pentru sprijinirea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic.
Dr. Ioan Lăcătușu
Erich-Mihail Broanăr
