Oamenii ies din ce în ce mai mult la iarbă verde, iar căpușele își fac și ele prezența.Săptămâna trecută peste 15 persoane au ajuns la Spitalul Judeţean din Sfântu Gheorghe cu înţepături de căpuşă.
Odată cu venirea sezonului cald, tot mai mulţi pacienţi ajung la spital pentru a cere ajutor de urgenţă din cauza înţepăturilor de căpuşe.
Numai săptămâna trecută, peste 15 persoane s-au prezentat muşcaţi de căpuşe la Secţia UPU-SMURD a Spitalului Judeţean „Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe.Unii au reusit să scoatăcăpuşa din piele, altii au cerut ajutor din partea personalului medical pentru a o îndepărta corect.Din momentul în care a fost scoasă insecta, pacientul trebuie să dezinfecteze foarte bine locul respectiv, fie cu spirt, tinctură de iod, sau măcar cu apăşi săpun. Medicul decide dacă se impune tratamentul profilactic timp de şapte zile.De regulă, copiii peste 12 ani şi adulţii iau antibiotic, amoxicilină. În cazul muşcăturilor de căpuşe trebuie săurmaţipaşiirecomandaţişi nu trebuie săaplicaţi unguente locale pentru a îndepărta mai repede căpuşa, deoarece acestea pot favoriza infectarea zonei. De asemenea, căpuşa nu trebuie arsă cu chibritul sau bricheta deoarece puteţi provoca alte leziuni grave. În ultimii ani, căpuşa a devenit poate cea mai de temut insectă. Unii spun că e o exagerare, medicii, însă, care se confruntă cu cazuri tot mai agresive, preferă să tragă un semnal de alarmă şi ne recomandă să ne luămmăsuri de protecţie, să evităm cât putem mediile din care am putea să ne alegem cu o muşcătură şi săcontrolăm constant animalele pe care le mângâiem deoarece sunt principalii vectori ai căpuşei.
Cât de periculoasă este înţepătura acestei insecte şi dacă panica generalizată este justificată, am aflat de la medicul primar- secţia Boli infecţioase, Kovats Istvan.
„Înţepăturile de capuşă sunt foarte frecvente în această perioadă, însă e bine de ştiut că nu toate sunt infectate, iar manifestarea bolii este în funcţie şi de stadiul de dezvoltare al căpuşei, de modalitatea şi rapiditatea îndepărtării acesteia de pe tegumente. Se pot face teste pe insecte, dar în zona noastră nu avem mijloacele necesare, motiv pentru care nu se fac. Indiferent de tipul ei, e important ca căpuşa să nu stea mult timp în piele. Îndepărtarea ei necesită o îndemânare deosebită, de aceea este recomandat săapelăm la cadre medicale, iar dacă persoana în cauză se aflăîn vârful muntelui sau într-un loc în care nu poate cere ajutor, trebuie să recurgă la mijloace uzuale pentru a scoate insecta din piele. Cel mai bine ar fi dacă ar recurge la o pensetă sau la un ac. Cu vârful unui ac steril se acţionează sub capul căpuşei şi iese imediat. Dacă nu au pensetă, pot încerca să apuce căpuşa cu degetele, însă doar cu o mănuşă, batistă, şerveţel, niciodată cu mâna descoperită. Căpuşa se prinde cât mai aproape de segmentul bucal, partea cu care se agaţă, de fapt, de piele.
Nu înţepătura cauzează infecţia, ci toxinele, secreţiile, micoorganismele pe care le conţine saliva capuşelor.În timpul în care căpuşa stăînfiptăîn organism introduce o toxină, creşte riscul de infecţieşi poate provoca în mod frecvent două boli, şi anume Lyme sau borelioza, care are o simptomatologie complexă, de obicei nu e depistată la timp, ci atunci când deja are consecinţe asupra organismului, şi encefalita de căpuşă, care este o formă mai severă de boală. Aceasta poate fi prevenită cu ajutorul unui vaccin care se numeşte FSME-IMMUN, un tip pentru adulţişi altul pentru copii.
Cine are dubii în legătură cu o înţepătură de căpuşă se adresează unei unităţi sanitare, pentru a putea solicita examene de laborator în urma cărora se constată dacă s-a infectat sau nu. Cu ochiul liber, în locul înţepăturii apare o roşeaţă de câţiva centimetri dimensiune, după câteva ore apare o induraţie înconjurată de mici cerculeţe roşii.
În această fază este indicat un tratament profilactic de prevenţie a boreliozei. Este inutil să ne grăbim, imediat după înţepătură, să facem analize, deoarece acestea probabil vor fi negative, ne vor duce în eroare, ţinând cont că efectele muşcăturii apar după 5-21 de zile. Cei mai mulţi pacienţi depistaţi cu Lyme au fost înţepaţi de căpuşe cu mai mult de un an de zile înainte de a fi diagnosticaţi.”, a declarat pentru Mesagerul de Covasna, medicul primar Kovats Istvan.
Medicul subliniază că este foarte important, în momentul în care ieșim în natură, să ne controlăm când revenim acasă ca nu cumva să avem vreo căpușă. Copiii trebuie verificați foarte bine, pentru că ei stau cel mai mult prin iarbă, avertizează medicul. Căpușele pot fi oriunde, din zona păroasă a capului până în picioare. Căpuşele preferă zonele calde şi umede de pe corp. De cele mai multe ori se ascund în zona axilară sau inghinală, la încheietura genunchilor.
Adresaţi-vă medicului imediat ce aveţi astfel de simptome!
De obicei, muşcăturile de căpuşe sunt nedureroase şi există posibilitatea ca oamenii să nu sesizeze că au fost muşcaţi decât atunci când încep să apară diferite simptome.
Posibile simptome ale bolilor transmise de căpuşe sunt: puncte roşii sau prurit în jurul muşcăturii, rigiditate la nivelul gâtului, ameţeală, dureri de cap, senzaţie de slăbiciune, durere de muşchi sau articulaţii, febră, noduli limfatici inflamaţi.
Metode de protecţieîmpotriva muşcăturilor de căpuşă
- Folosiţi spray-uri protectoare, ce se aplică pe piele, împotriva insectelor.
- Cândieşiţi la picnic sau mergeţi la munte, încercaţi să văacoperiţi pe cât E recomandat săbăgaţi pantalonii în şosete pentru a împiedica pătrundereacăpuşelor pe sub haine. Purtaţiîncălţăminte adecvată.
- Evitaţi sămergeţi prin iarba înaltă sau tufişuri.
- Purtaţimănuşi de menaj atunci cândlucraţiîn grădinăşi în locuri în care pot să aparăcăpuşe.
***
În România au fost identificate până în prezent 27 de specii de căpuşe, cea mai frecventă fiind Ixodes ricinus, această specie de căpuşe fiind cea care transmite boli infecţioase periculoase.
Larisa AXINIA
