La 20 de km de Sfântu Gheorghe, în localitatea Prejmer, în prima duminică din fiecare lună are loc unul dintre cele mai importante târguri de animale din ţară.
Aici timpul parcă a stat în loc, iar „târguiala” se face ca acum 100 de ani.
Ca să întelegem cum mergeau târguielile altădată, e bine să recitim „Amintiri din copilărie” ale lui Ion Creangă, opera nu numai de înaltă calitate literară, ci şi plină de informaţii etnografice.
Se ştie că Nica însuşi, „oleacă de fecior de negustor”, cum se descrie în amintiri, îşi încearcă norocul cu celebra pupăză din tei, prilej de a mai descrie atmosfera de iarmaroc din Moldova: „He, he! Să fie sănatos dumnealui, om bun, d-apoi chiteşti dumneata că nu ne cunoaştem noi cu Ştefan a Petrei? zise moşneagul; chiar mai odinioară l-am văzut umblând prin târg, cu cotul subsuoară, după cumpărat sumani, cum îi e negustoria; şi trebuie să fie pe aici undeva, ori în vreo dugheană de băut adălmaşul. Apoi bine că ştiu a cui eşti, mai Tică; ian stai oleacă, că te duc eu la tată-tău şi să văd, el te-a trimes cu pupăza de vânzare, sî spurci iarmarocul?”
Nu ştiu dacă la vreo piaţă din România s-au mai propus la vânzare pupeze, dar pot să vă spun sigur că la târgul din Prejmer, care a avut loc duminică, 7 aprilie 2019, erau tot felul de păsări, orătănii, chiar şi păsări exotice. Preţurile sunt accesibile tuturor, începând de la 10 lei un pui până la 400 de lei un păun viu colorat.
Pe câmp, departe de „vatra“ târgului, se mai strâng încă împătimiţii crescători de cai, veniţi cu precădere din judeţul Harghita. Care mai de care mai mândru de propria odraslă, defilează călare sau la pas, pentru a atrage cumpărătorii. Preţul porneşte de la 3000 de lei şi ajunge până la 12 000 de lei.
De mai bine de jumătate de an, de frica pestei porcine africane, s-a interzis comerţul cu porci, vite, oi. Dar, nu se vând doar animale. Găseşti aici de toate.
Începând de la miezul nopții, huruitul căruțelor şi al maşinilor ce transporta mărfuri de peste tot din ţară, nu mai încetează. Rând pe rând se descarcă legume, fructe, cereale, furaje pentru animale, accesorii pentru grădinărit, flori, pomi fructiferi, electronice, electrocasnice, haine, încălţăminte, ţesături, produse artizanale, mobilă, geamuri etc. Pe asfaltul de pe marginea străzii se ridică adevărați munți de produse pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele. E un du-te-vino continu și o zarvă uimitoare. Și cu cât se apropie ziua, cu atât animația crește. Negustorii de mărunțișuri încep să-și înșire şi ei marfa pe tarabe: ciorapi, mărgele de sticlă, inele de cositor, oglinzi de buzunar, piepteni, brice, săpun, şurubelniţe, puse într-un fel de talmeș-balmeș.
Aproape orice se vinde și se cumpără pe stradă, produse noi şi uzate, iar pretul e negociabil. Meşteşugarii şi negustorii de azi nu-şi mai strigă marfa în gura mare, ca altădată, dar sunt gata să le răspundă pe îndelete clienţilor.
Este şi cazul lui Macovei Marin din Galaţi, care vindea la târg ceaune şi oale din aluminiu alimentar, confecţionate chiar de el. Începând de la vârsta de 7 ani a învăţat meseria de la tatăl lui, iar acum doreşte să transmită meseria şi nepotului său. Într-o zi face cel putin10 oale şi e mândru că acestea au ajuns şi peste ocean, nu numai în toată ţara. Români din America, Canada, au dorit să aibă în bucătăriile lor cel puţin un ceaun de mămăligă, ca la mama sau la bunica acasă.
Un alt meşter popular prezent la târg este şi Hila Dumitru din Sibiu. Acesta este tăbăcar şi blănar de meserie de mic copil. „Până în anul 1990 era diferit. Nu era cioban care să nu aibă cel puţin o haină din blană. Ţi-era mai mare dragul să munceşti. Acum lucrurile s-au stricat. Odată cu modernizarea societăţii, meseria asta nu mai vrea nimeni să o înveţe, deşi este foarte frumoasă, dacă îţi place, bineînţeles”, ne-a declarat domnul Hila Dumitru.
La târg participă şi covăsneni. Ne-a atras atenţia marfa expusă de domnul Iacob Ioan din Sfântu Gheorghe. El vinde sticle, cu forme neobişnuite, decorate cu o tehnică unică.
„Sunt pensionar şi m-am gândit să fac ceva să-mi treacă timpul cu folos. În anul 1975 am învăţat de la un bătrân să decorez sticle folosind lemn, hârtie igienică, adeziv, aracet, baiţ şi lac. Este o tehnică specială care dă sticlei o eleganţă aparte“, ne-a spus Iacob Ioan.
Am descoperit noua generaţie de artizani urbani, meşteri creativi care reinventează cu multă pasiune tradiţi vechi.
Târgul este organizat de Primăria Prejmer pe o suprafaţă de aproape 4 hectare. Acesta este vizitat de fiecare dată când se organizează de aproximativ 3000 de persoane, majoritatea fiind covăsneni.
Larisa AXINIA
