Prima apariție a acestei rubrici cu tematică specială în Noul An 2019 ne oferă posibilitatea de a adresa tuturor prietenilor publicației noastre cele mai bune urări de sănătate, linişte în suflet și tradiționalul „La Mulți Ani!”.
***
După cum se știe, în fiecare an pe data de 6 ianuarie creștinii prăznuiesc Botezul Domnului în apa Iordanului, oficiat de către Ioan Botezătorul, reprezentând momentul devenirii spirituale a Mântuitorului. Sărbătoarea este numită în popor Boboteaza și, pe lângă semnificațiile ei religioase, se cer prezentate și unele obiceiuri păstrate din vechime.
A doua mare Sărbătoare creştină a Noului An
Pe 1 ianuarie a.c. a fost cinstit Sf. Vasile, iar pe 6 ianuarie (într-o zi de duminică anul acesta) urmează a doua mare Sărbătoare creştină pe 2019. În fiecare an, la aceeași dată, credincioşii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului, zi în care se săvârşeşte slujba de Sfinţire a apelor sau Agheasma Mare. Ea are semnificaţia simbolică a unui act de regenerare a naturii, de purificare a lucrurilor şi fiinţelor ce ne înconjoară.
Pe lângă accepţiunea creştină a Botezului Mântuitorului se desfășoară felurite datini şi obiceiuri populare păstrate din generaţie în generaţie. Punctul culminant îl reprezintă însă oficierea Slujbei de Sfințire a apei şi apoi împărţirea Aghiasmei Mari.
A doua zi după Bobotează urmează un alt moment important al lunii lui Gerar, anume Praznicul Sfântului Ioan, care încheie ciclul Sărbătorilor de Iarnă. Va fi un al eveniment memorabil, încărcat de semnificații și bogat sub aspectul tradițiilor populare la care ne vom referi pe larg în ziarul nostru de luni.
Agheasma Mare
Boboteaza le reaminteşte creştinilor ortodocşi episodul încărcat de profunde semnificaţii biblice legat de Botezul Domnului în undele Iordanului, la vârsta de 30 de ani, înainte de a intra în viaţa publică. Potrivit rânduielilor bisericeşti, în cursul dimineţii de 6 ianuarie se săvârşeşte Slujba de Sfinţire a apelor.
Alegerea locului de desfăşurare a ceremoniei este foarte important. Conform canoanelor trebuie găsit un spaţiu generos în aer liber, unde să existe în apropiere o apă curgătoare sau cel puţin o fântână. De la caz la caz se poate organiza ritualul atât în curtea lăcaşului de cult, dacă există amenajată acolo o fântână, sau după caz în gospodaria unui localnic lângă o sursă de apă potabilă.
Se folosesc vase de dimensiuni considerabile, pentru a satisfice toate solicitările închinătorilor, Agheasma Mare fiind împărțită creştinilor veniţi în număr foarte mare. Aceştia aduc cu ei felurite recipiente pentru a primi Agheasma pe care o duc apoi acasă, unde este păstrată pentru a fi băută opt zile pe stomacul gol, având efecte de protecţie privind sănătatea familiei.
Datini frumoase
În localităţile aflate lângă cursuri mari de apă, cum ar fi Dunărea ori râuri importante din țara noastră, ca și în aşezările de la ţărmul mării au loc loc, în această zi importantă, întreceri aparte ce atestă curajul şi rezistenţa la ger a unor bărbaţi ce sar… în apă în plină iarnă, să recupereze o cruce emblematică din lemn. După oficierea Slujbei, preotul însoţit de numeroşi enoriaşi aruncă cât mai departe în unde o cruce de dimensiuni ceva mai mari, ce se cere recuperată de temerari. Dintre cei prezenţi câţiva curajoși se aruncă de regulă în apă şi înoată rapid ca să prindă crucea şi să o aducă la mal, în aplauzele şi uralele asistenţei. Invingătorul este felicitat şi se va bucura de respectul comunităţii locale. În plus, va căpăta convingerea că tot anul o să fie ferit de boli.
Şi la Sf.Gheorghe s-a practicat în anii trecuți o asemenea procesiune de Bobotează la marginea oraşului, undeva pe malul Oltului, dar fiind periculoasă, neexistând un loc special amenajat și derulându-se de multe ori pe un ger năpraznic, nu i s-a mai dat curs ca în alte părţi ale ţării unde condițiile sunt propice. În schimb la „Polul frigului”, adică la Întorsura Buzăului, în mod paradoxal se păstrează originala datină.
La marea Catedrala Ortodoxă din municipiul de reședință al județului Covasna, în ultimii ani s-au oferit în jur de 2.000 de sticle cu apă sfințită ce a fost împărțită credincioșilor.
Sfinţirea credincioșilor, a casei și gospodăriei
În Ajunul acestei zile sfinte preoţii vizitează casele enoriașilor din parohia lor („Mergând cu botezul”), spre a le binecuvânta locuinţele prin stropire cu apă sfinţită.
După Slujba de Sfinţire a apei, credincioșii iau acasă în sticle Agheasma și, pe drumul de întoarcere de la Biserică, – mai ales în comunitățile mici din mediul rural – îşi dau bineţe unii altora, exprimând urări de sănătate şi belșug în Noul An.
Potrivit tradiției, în ziua ce precede Boboteaza se ţine post. Unele gospodine pregătesc o masă asemănătoare cu aceea din Ajunul Crăciunului, cu mai multe feluri de mâncare. Nu ar trebui să lipsească grâul pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă, apoi așa-numitele „găluşte de post”, de asemenea, ciorba de fasole albă în care se fierb colțunaşi îndesați cu ciuperci, plăcinte umplute cu tocătură de varză acră, precum şi alte bucate specifice zonei.
Preoţii merg din casă în casă și sfinţesc enoriașii, gospodăriile, dobitoacele şi anumite construcţii şi obiecte valoroase din bătătură (magazii, şoproane, utilaje agricole, maşini etc). Lumea este convinsă că Agheasma are puteri miraculoase, ajutând la vindecarea unor boli, la înlăturarea unor deprinderi şi obiceiuri greşite, aducând oamenilor noroc şi mult spor în toate. Datina spune că Agheasma trebuie băută câte puţin în fiecare dimineaţă timp de opt zile, pe nemâncate.
Superstiții și obiceiuri ciudate
Bătrânii povesteau că pe vremuri, în Ajunul Bobotezei se făceau tot felul de farmece, descântece şi alte practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, unii oameni mai superstițioși strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă spre a fi păstrate până în…primăvară (!), când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi a le proteja de dăunători. Se punea puţin fân sub faţa de masă şi două-trei linguriţe de sare în colţuri, care apoi se adăugau în hrana animalelor ca să fie ferite de boli şi de duhurile rele.
În noaptea dinaintea Bobotezei se zice că se deschid Porţile Cerului şi Dumnezeu îndeplineşte rugăciunile celor care au postit. Mai ales fetele de măritat aşteaptă cu nerbădare această zi pentru a-şi visa ursiţii.
Din străbuni se crede că cine nu mănâncă nimic în Ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul, iar în această noapte viitorul poate fi citit în… oglindă. Tot acum, se făceau farmece şi descântece, prorociri ale timpului şi belşugului din anul ce abia a început.
În credinţa străveche a ţăranului român sălăşuia convingerea că dacă în dimineaţa Bobotezei pomii erau încărcaţi de chiciură, vor avea rod bogat. În această zi cu totul specială erau interzise certurile în casă, nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar… jaratec din focul vetrei!
… Este bine ca din când în când să reamintim celor tineri (mai ales de la oraș) aceste obiceiuri populare pitorești, unele bizare, felurite superstiții, dar care au făcut și încă fac parte din zestrea spirituală milenară a poporului nostru.
Horia C. Deliu
