La Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CESCH) din Sfântu a avut loc Gheorghe marți, 2 octombrie, vernisajul expoziției „Românii din sud-estul Transilvaniei și Marea Unire”. Evenimentul face parte din programul manifestărilor consacrate Centenarului Marii Uniri și a fost realizat cu sprijinul Consiliului Local Sfântu Gheorghe. La eveniment au participat prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, consilieri locali, membrii ai unor ONG-uri, și desigur, simplii cetățeni.
Expoziția prezintă principalele personalități care au participat la înfăptuirea Marii Uniri, din toate provinciile istorice românești, dar și reproduceri după cele mai importante documente ale Marii Uniri, cum ar fi: apeluri, chemări, proclamații, rezoluții, programe, procese verbale, credenționale, „hotărârile” comunităților românești din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, actualele județe Harghita și Covasna, decretul regal și legea care consfințește Unirea Transilvaniei cu România, precum și Tratatul de pace de la Trianon.
În cadrul evenimentului, dr. Ioan Lăcătușu a prezentat expoziția și a susținut o descriere a istoriei județului, dar și a altor evenimente din istoria țării.
„Înainte de revoluția din 1848, românii din Târgu Secuiesc au fost o comunitate foarte puternică, iar cel mai bogat negustor din localitate era Ioan Frâncu, existând în acele vremuri chiar și o stradă cu acest nume. Puțini știu că după 1848, românii și-au pus în valoare talentul, gena românească, s-au înmulțit meseriile, profesiile, și în contextual acesta, românii din zonă dădeau banii pe educarea copiiilor în Brașov, la Colegiul Național „Andrei Șaguna”, numit în documente Ierusalimul românilor din zonă. (…) Românii aveau nevoie de învățători, preoți și juristi care să le apere drepturile. Unul dintre cei mai importanți era juristul Ioan Florian care a fost la sfârșitul secolului al XIX – lea președintele TribunaluluiOdorheiu Secuiesc. Până în 1918, în cele trei județe, Ciuc, Odorhei și Treiscaune, n-am avut nicio publicație în limba română, aveam corespondenți, iar presa românească era monitorizată puternic, publicistica românească a apărut între cele două războaie mondiale, în perioada interbelică. ” – a menționat dr. Ioan Lăcătușu în cadrul vernisajului.
Expoziția este una complexă, având o puternică valoare istorică datorită persoanelor prezentate, dar mai ales a faptelor istorice și a evenimentelor petrecute în aceste meleaguri cu scopul de a proteja identitatea și tradiția neamului românesc.
Cosmin Teodor IOSUB
