Carnivorele mari din situl Natura 2000 Oituz-Ojdula vor fi inventariate, în cadrul unui proiect amplu implementat de Asociația „Vinca Minor” și Ocolul Silvic Privat Brețcu.
Prima parte de teren în vederea inventarierii a fost deja finalizată, iar în urma deplasărilor efectuate în perioada august-septembrie, s-a evidenţiat faptul că speciile de carnivore mari sunt prezente în situl Oituz-Ojdula.
„Au fost identificate urme de urs și lup, și într-un singur loc urme de râs. Deplasările au fost efectuate cu 1-2 zile după ploaie, pentru a acorda suficient timp speciilor pentru deplasare, în vederea acumulării urmelor.”- au transmis reprezentanții Asociației.
Zeci de urși prezenți în sit
Potrivit aceleiași surse, în urma inventarierilor și analizelor, specialiștii au estimat că numărul exemplarelor de urși prezenți pe teritoriul sitului Natura 2000 Oituz-Ojdula este în jur de 30-50. De asemenea, în cazul lupului au estimat o populaţie de 4-6 lupi. În ceea ce priveşte specia râs, au găsit doar o singură urmă ce dovedește prezenţa acestei specii în sit.
Reprezentanții Asociației au informat că, pentru o estimare mai corectă este nevoie de continuarea inventarierilor şi efectuarea numărătorii.
Habitatele forestiere, inventariate; „Orhideea fantomă” depistată în sit
În cadrul aceluiași proiect, în această vară s-a realizat prima partea de teren a inventarierii habitatelor forestiere din situl Natura 2000 Oituz-Ojdula, „Bogăția speciilor din situl Natura 2000 Oituz-Ojdula este incontestabilă, iar diversitatea habitatelor asigură supraviețuirea unor specii foarte diferite. Știați că în această zonă, în adâncurile fagului, puteți găsi floarea Epipogium aphyllum? Această specie de orhidee este extrem de protejată și rară. Datorită apariției imprevizibile se numește Orhideea fantomă. Este o specie parazită, poate supraviețui doar obținând nutrienți de la ciuperci. Nu înflorește în anii uscați, înflorirea ei este întotdeauna precedată de ploi abundente. Supraviețuiește și 40-50 de ani, ascunsă. Este foarte sensibilă la rărire sau defrișări intense, din cauza modificării microclimatului dispare pentru mult timp.”- au transmis reprezentanții asociației.
Aceștia au precizat și că au realizat prima parte de teren a inventarierii populațiilor de lilieci din situl Natura 2000 Oituz-Ojdula, prin acest proiect.
„Liliecii sunt mamifere greu de cercetat datorită modului de viață ascuns și special. În cadrul inventarierii s-au efectuat cercetări de noapte în locurile de hrănire și observări ale ascunzișurilor în timpul zilei. În cazul observațiilor de noapte, s-au obținut date prin metoda capturării cu plasă şi prin metode acustice. Marele avantaj al capturării cu plasa chiropterologică constă în faptul că indivizii din plasă pot fi identificate uşor, dezavantajul acestei metode fiind faptul că doar un număr mic de lilieci intră în plasă. În timpul capturării au ajuns în plase specii de lilieci forestiere precum liliacul cârn (Barbastella barbastellus), liliacul de amurg mic (Nyctalus leisleri), liliacul lui Brandt (Myotis brandtii) și liliacul lui Natterer (Myotis nattereri). Prin metoda acustică sunt înregistrate sunetele de ecolocație ale liliecilor, ceea ce rezultă un număr mare de date -prin utilizarea unei cantități corespunzătoare de echipament, deși unele grupuri de rasă scot sunete foarte asemănătoare, și nu pot fi deseori identificate la nivel de rasă”- au informat reprezentanții Vinca Minor.
Proiectul „Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Oituz-Ojdula” are ca beneficiar Ocolul Silvic Privat Breţcu și este realizat în parteneriat cu Asociaţia Vinca Minor şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.
Proiectul este finanțat din Programul Operațional Sectorial Mediu Axa 4, OS 4.1 „Creşterea gradului de protecţie conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate”,cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar aria vizată de proiect este situl de interes comunitar (Natura 2000) ROSCI0130 Oituz-Ojdula, cu o suprafaţă de 15.319 ha.
Ana Ciorici
