Foto: Silviu Ipătioaei- M.d.C
Simpaticul și sărmanul porc! Ce soartă tristă și ce destin tragic! Numai porc să nu fii în zilele noastre. De fapt, după cum bine știți, pentru bietul animal chiar au venit Zilele de Apoi, căci se aud tot mai multe glasuri prin curțile gospodarilor aflați în apropierea focarelor de „pestă porcină africană”: ”Apoi, dacă se apropie de noi, mai bine îmi tai porcul și-l pun la congelator, că vin ăștia și mi-l iau fără să îmi dea nimic în schimb”.
Și când te gândești că porcul, despre care se spune că, alături de câine, oi și capre, a fost printre primele animale domesticite în urmă cu circa 10.000 de ani, și l-a însoțit pe om de-a lungul mileniilor, oferindu-i hrană și alte beneficii. Așadar, porcul domestic (sus scrofa domesticus) ar merita un loc mai bun pe piedestalul simpatiei, și unii oameni chiar l-au transformat în „animal de companie”, dar să nu vorbim despre cei favorizați, ci despre cei obișnuiți, de pe urma cărora beneficiem cu toții fără să ne dăm seama, chiar și cei care nu consumă carne de porc. De pildă, „unele religii (islamul, iudaismul și cultul adventist de Ziua a Șaptea) interzic consumul cărnii de porc” (sursa: Wikipedia). Și totuși în societatea noastră de consum nu te poți feri de a avea de a face cu porcul. Din sursa descoperă, din 6 octombrie 2009) sub titlul „Gloanțe, pâine, iaurt, hârtie și alte 180 de lucruri făcute din porci” aflăm informații foarte interesante, la care nici nu ne-am fi gândit vreodată. O cercetătoare britanică, pe nume Christein Maidertsma, prea curioasă, s-a hotărât să viziteze un abator și să ceară permisiunea să urmărească „drumul” unei carcase de porc. Și așa a descoperit mulțimea de foloase pe care le aduce omenirii acest animal îndrăgit și disprețuit în egală măsură. Cine și-ar fi închipuit că chiar și banala înghețată, atât de dorită în zilele toride ale verii, conține un ingredient porcin ori că pasta de dinți, gloanțele, pâinea, hârtia sau unele produse cosmetice nu sunt străine de „atingerea” porcului? Mergeți la sursa indicată mai sus și veți afla mai multe. Până una alta, în urma publicării, studiul respectiv „a provocat numeroase scandaluri în cadrul comunităților iudaice și musulmane din Marea Britanie”…
Intenția noastră nu este nici să repetăm aici studiul acestei cercetătoare și nici să facem altul pe această temă, ci doar să arătăm marea importanță a animalului în discuție, pentru a conștientiza mai bine ce pierderi uriașe se vor produce în economia românească prin sacrificarea sutelor de mii de porci amenințați de pesta porcină africană, o boală care pare greu de combătut. Așadar, pierderile nu se referă doar la valoarea cărnii de consum, ci la toate celelalte implicații care vor duce la mărirea prețurilor și la creșterea inflației, ceea ce înseamnă și scăderea puterii de cumpărare a locuitorilor, deci o reacție în lanț. Dacă adăugăm la aceasta faptul că pentru „partidele de opoziție”, pesta porcină înseamnă o adevărată „mană cerească”, motiv plauzibil pentru „a pune tunurile” pe partidul aflat la guvernare „incapabil să ia măsurile necesare pentru a opri dușmanul invizibil”, vedem că lucrurile se complică și mai mult, căci pe reprezentanții Opoziției nu-i doare chiar atât de mult soarta Țării, cât dărâmarea Guvernului, pentru a veni ei la Putere. Dar au mai fost, și ce-au făcut?! Și probabil vor mai fi, și ce vor face?! Au trecut aproape 30 de ani de la Revoluție și noi parcă batem pasul pe loc, rămânând tot la urma căruței europene. În ritmul acesta vor mai trece câteva generații până când poporul nostru va trăi mai bine, dacă nu vor veni alte nenorociri și mai mari…
Ei, dar să nu intrăm în politică, căci ne pierdem de tot și ne sucim mințile, mai bine să revenim la porcul nostru cel de toate zilele, care pe lângă beneficiile sale directe, ne-a îmbogățit și literatura cu noi expresii. Una este să spui cuiva „puișorule”, „iepurașule”, „mielușelule”, „găinușo”, „privighetoarea mea”, și alta e să-i spui: „Porcule!” ori „mănânci ca un porc”, „transpiri ca un porc”, „sforăi ca un poc” și altele de genul acesta. Dar să nu uităm că purcelușul a devenit și un simbol pecuniar, căci dăruim copiilor o „pușculiță” în formă de purceluș, în care ei sunt învățați să adune bănuț cu bănuț pentru a avea la nevoie ori pentru o cauză nobilă. Și în cele din urmă să nu uităm nici de „porcul de Crăciun”, de „pomana porcului” și de toate ritualurile legate de acestea. Și mai sunt încă multe lucruri și curiozități referitoare la această vietate atât de folositoare omului. De aceea ne cuprinde o mare tristețe asistând neputincioși la Marea Sacrificare.
Acum necazul e altul, fiindcă un necaz nu vine niciodată singur, mai deunăzi un senator PNL atrăgea vehement atenția Guvernului cu privire la un alt pericol venind din Bulgaria, tot un fel de pestă, dar care amenință oile și caprele. Chiar că nu știam ce ne mai lipsește. Păi dacă rămânem și fără de oi și capre, chiar și ministrul Daea își pierde obiectul muncii, oricât se străduiește el pe la toate târgurile să promoveze oaia, vine Virusul și gata! Și să mai zici că-i dreptate pe lumea asta! Și stați, încă nu-i destul, căci orizontul viitorului este amenințat de tot felul de gângănii „importate” de pe la alții. Ați observat și Dumneavoastră că tomatele, adică obișnuitele roșii, s-au scumpit enorm în vara aceasta. Și cauza este o impostoare, o nenorocită de insectă (Tuta absoluta), care, aflând că roșiile românești sunt mai dulci, a venit la noi pe nepusă masă, s-a băgat în roșii și le-a mâncat pe dinăuntru de a prăpădit recoltele fermierilor precum într-un film horror. Pe lângă toate acestea mai sunt atacați și oamenii de specii de țânțari cu nume ciudate, veniți de nu știu unde, care provoacă boli cumplite…
Fără îndoială, Guvernul trebuie să ia „măsuri drastice” și să stopeze aceste fenomene nedorite, apoi poate fi criticat, dar bine ar fi ca, în astfel de situații de criză, oamenii nu doar să critice, ci să și ajute Guvernul până trece primejdia, chiar dacă ar face-o după dictonul „Fă-te frate și cu Dracul până când treci puntea”, căci până la urmă și cei din Opoziție consumă produse din carne de porc, brânzeturi, și mănâncă tomate, că doar n-or fi toți vegetarieni…
Mihai Trifoi
