Conducerea Primăriei Ozun vrea să introducă satul aparţinător Bicfalău în patrimoniul mondial UNESCO, considerând că cele aproape 40 de conace vechi existente aici reprezintă o valoare pentru întreaga umanitate. Aceasta a început demersurile cu mai mulți ani în urmă, fiind necesară o foarte bună documentare și argumentare a propunerii.
În judeţul Covasna există peste 200 de conace folosite pe vremuri de familiile nobiliare din Ardeal, ca reşedinţe permanente sau de vacanţă. Printre acestea se numără conacul Kalnoki din Micloşoara, construit în secolul al XVI-lea în stil renascentist, care a fost renovat de urmaşii acestei familii aflate la a 25-a generaţie, întorşi în România după 50 de ani de exil. Acum castelul de la Micloşoara găzduieşte turişti din întreaga Europă. Şi prinţul Charles al Marii Britanii a cumpărat şi restaurat un vechi conac din judeţul Covasna, aflat în localitatea Valea Zălanului, unde obişnuieşte să vină o dată pe an, titrrează AGERPRES.
Cu toate că satul Bicfalău, a cărei primă atestare documentară datează din 1332, „are aproape 40 de conace și un potențial antropic foarte valoros, care trebuie valorificat”, după scum declara primarul Raduly Istvan, introducerea acestui sat în patrimoniul UNESCO trebuie parcurs un drum lung. Unul dintre cei mai importanți pași, în acest sens, a fost încheiat chiar în acest an, când a fost aprobat Planul Urbanistic General al comunei, acesta reprezentând un uriaş salt în dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale. În prezent, însă, demersurile sunt blocate în proiectele circumscrise obiectivului includerii satului Bicfalău în patrimoniul UNESCO.
„Proiectul pentru includerea satului Bicfalău în patrimoniul UNESCO este finalizat, dar până nu reușim să facem lucrările de infrastructură subterană și infrastrucrura rutieră, nu putem înainta dosarul, deoarece există niște condiții care trebuie să fie îndeplinite. Iar proiectele câștigate la AFIR sunt încă în derulare. Deci problemele se leagă una de cealaltă.”, a declarat pentru „Mesagerul de Covasna” Raduly Istvan, primarul comunei Ozun.
Acesta a mai explicat că „Avem o grămadă de proiecte începute dar încă nu am ajuns să demarăm lucrările în cadrul nici unui proiect. Este o neconcordanță între regulamentul ANAF și regulamentul AFIR. Documentațiile pregătite – proiectul tehnic și toate documentele aferente proiectului sunt avizate favorabil de către AFIR și nu sunt acceptate de către ANAF. Pot pune această întrebare, în mod retoric: oare de ce nu avem absorbție a fondurilor europene la nivel național? Răspunsul este că anumite proceduri legate de achizițiile publice nu sunt uniforme atât la ANAF cât și la AFIR. Iar noi suferim și pierdem foarte, foarte mult timp valoros din durata contractului semnat deja. Vorbesc aici despre șapte contracte cu AFIR, cu o valoare de peste 4 milioane de euro. În acest moment sunt blocate lucrări de infrastructură, de genul introducerii apei potabile în unele localități din comună, reabilitarea și modernizarea clădirilor publice, cum ar fi conacul Pünkösti din Ozun, care este monument istoric și așa mai departe.”
Cu toate piedicile pe care le întâmpină comuna Ozun în calea dezvoltării armonioase, primarul rămâne însă optimist: „Suntem totuși convinși că vom rezolva până la urmă toate problemele, în ciuda faptului că acum pierdem foarte mult timp valoros.”
Oana-Mihaela Costache
