Centrul European de Studii Covasna-Harghita a anunțat ieri lansarea proiectului intitulat „GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita”, în cadrul căruia va fi editat, până la finele anului, un volum cuprinzând date despre 100 de intelectuali din actualele județe Covasna și Harghita care au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
Proiectul este derulat de Centrul European de Studii Covasna – Harghita – care funcționează sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe și cu sprijinul Instituției Prefectului Județului Covasna, înscriindu-se în seria acțiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri.
„În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, cu sprijinul Instituției Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat <<GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita>>, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri”, a anunțat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, Directorul Științific al Centrului European de Studii Covasna- Harghita, dr. Ioan Lăcătușu.
„Cunoscându-ne istoria, să creăm și noi, la rândul nostru, istorie!”- pr. dr. Sebastian Pârvu
Directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, pr. dr. Sebastian Pârvu, a declarat că proiectul „GENERAŢIA MARII UNIRI…” este unul de suflet, dorind să ofere informații despre înaintașii noștri și, totodată, să ofere modele:
„Noi ne bucurăm că și Biserica este parte în organizarea unor activități de cultură, prin care, fiind vorba de Anul Centenarului și nu numai, reușim să scoatem la lumină oameni extraordinari care au luptat pentru acest popor și care au iubit atât patria, cât și poporul. Este o acțiune a noastră de suflet, ea se integrează în mai multe acțiuni pe care Biserica, la nivel național, le organizează și chiar ne bucurăm și sperăm ca persoanele care vor citi aceste informații despre înaintașii noștri, să le folosească și să fie un model de urmat, pentru că până la urmă, aceasta este ideea: cunoscându-ne istoria, să creăm și noi, la rândul nostru, istorie. Trăim într-o țară binecuvântată, avem datoria de a avea grijă de ea și de a o înfrumuseța și de a duce mai departe tot ceea ce înseamnă tradiția, cultura noastră, urmașii noștri, pentru că este foarte important, ca popor să avem urmași și să creștem (…)”, a declarat pr. dr. Sebastian Pârvu.
În ceea ce privește selecția celor 100 de intelectuali români care vor fi cuprinși în volum, dr. Ioan Lăcătușu a declarat că aceasta s-a realizat dintr-un număr mult mai mare de personalități locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite și inedite, în mod deosebit a principalelor arhive laice și bisericești din București, Sibiu, Blaj, Brașov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, din majoritatea localităților românești din actualele județe Covasna și Harghita, informații care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele și publicațiile apărute la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și „Angvstia” a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni.
Dr. Ioan Lăcătușu a subliniat că „cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea acestora cu secuii/maghiarii din zonă, întreprinse mai ales după înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei în anul 1994, și a instituțiilor culturale din subordinea sa, precum și după înfiinţarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în anul 1997, au pus în evidență faptul că românii din fostele scaune secuiești (comitate) Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, alături și împreună cu românii din Transilvania și din celelalte provinciile istorice românești, au participat la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în frunte cu liderii lor recunoscuți – preoții, învățătorii, profesorii și fruntașii din cadrul Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale, profesionale și civice românești, precum și din redacţiile publicațiilor care apăreau în limba română. În primele rânduri ale acestora s-au aflat ierarhii și protopopii Bisericii Ortodoxe și cei ai Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, scriitori, publiciști, juriști, profesori, medici și alți intelectuali – cu toții ocupând locuri de frunte în rândul făuritorilor idealului naţional.
Volumul va prezenta date despre intelectuali care au contribuit la pregătirea, înfăptuirea, dar și la consolidarea Marii Uniri, și se dorește a fi finalizat până la finele acestui an, a transmis dr. Ioan Lăcătușu.
Potrivit acestuia, 32 din totalul celor 100 de personalități prezentate în volum au fost preoți, din care 25 – preoți ortodocși și șapte preoți greco-catolici; 7 ierarhi și 14 protopopi; 31 – profesori și învățători (21 profesori, 10 învățători, dar și cinci profesori universitari); 20 –juriști, 7 au fost medici, 4 – ingineri, 3 – generali, un arhitect, unul – economist și nu numai.
Demersurile în vederea prezentării personalităților din zonă care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1918 va rămâne unul deschis, iar cei care doresc să se alăture acestui demers sunt invitați să o facă.
„Acest volum se vrea şi un omagiu adus tuturor celor care, prin activitatea lor pusă în slujba prezervării și afirmării identității românești din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune. Prezentăm, în ordine alfabetică, principalele date biografice și, acolo unde este posibil, fotografiile a 100 de intelectuali români din județe Covasna și Harghita, participanți la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri, cei care s-au născut sau au îndeplinit demnități publice în fostele scaune, respectiv comitate și judeţe Ciuc. Odorhei și Treiscaune, cu mențiunea că au fost alese simbolic, la Centenar doar 100 de personalităţi, urmând ca să apară în viitor un dicţionar cât mai complet al personalităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei, inclusiv pe baza semnalelor pe care le vom primi din partea comunităților locale, după publicarea în mass-media a prezentului proiect. Demersul nostru reprezintă, în același timp, o recompensă morală adusă tuturor românilor din această parte de țară, în frunte cu membrii elitei conducătoare, care au avut de suferit, atât de mult, urma Dictatului de la Viena, iar apoi, o mare parte dintre ei au suportat și chinurile închisorilor comuniste, în rândul cărora s-au aflat: Ghiță Popp, Valeriu Bidu, Miron Crețu, Spiru Tudor, Aurel Țețu, preoții Valeriu Antal, Ioan Rafiroiu, Ioan I. Rafiroiu, Gheorghe Negoiescu, Emil-Romulus Ciora, Nicanor Filip, Gheorghe Papuc ș.a.”, au mai transmis inițiatorii proiectului.
„Cu cât ne vom cunoaște mai bine istoria locală, cu luminile și umbrele sale, cu atât vom putea să ne respectăm mai mult și să construim viitorul, să ne clădim viitorul comun” – dr. Ioan Lăcătușu
Dr. Ioan Lăcătușu a precizat că acest proiect nu se putea finaliza acum 20-25 de ani.
„Suntem într-o situație paradoxală în care, în regimul comunist, cunoscut, de regulă și sub denumirea de <<național-comunist>>, nu a apărut nicio lucrare despre istoria românilor din fostele Scaune Secuiești. În afară de ceva despre Romulus Cioflec și câteva studii și materiale în reviste de specialitate, nu veți găsi, în toată perioada comunistă, nicio astfel de lucrare. De ce? Mi-am pus această întrebare și am găsit răspunsul: în primul rând: mai mult ca în oricare altă parte de țară, istoria românilor din zona noastră nu putea fi scrisă în afara bisericii, iar în perioada comunistă nu se putea vorbi de biserică. În al doilea rând, a scrie despre istoria românilor din zonă, în spiritul adevărului, nu pot fi ocolite momentele grele prin care au trecut românii, mai ales în momentele acestea deosebit de grave: 1848; 1916-1918, 1940 (…), și atunci (…) nu se aborda acest lucru. (…) După 1989, mediul academic românesc nu și-a înscris printre priorități cercetarea istoriei zonei (…). În această perioadă, instituțiile de cultură subordonate consiliilor județene, nu au manifestat niciun fel de interes pentru cunoașterea istoriei românilor din zonă. În spiritul adevărului, nici comunitățile noastre locale, cu forțele proprii – mă refer la comunele românești sau etnic mixte, cu comunități reprezentative, nu au constituit echipe pentru elaborarea monografiilor locale. Nu avem la ora actuală monografii (…) ale principalelor comunități românești”, a declarat dr. Ioan Lăcătușu, subliniind, astfel, importanța realizării proiectului „Generația Marii Uniri. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita”.
„Cu cât ne vom cunoaște mai bine istoria locală, cu luminile și umbrele sale, cu atât vom putea să ne respectăm mai mult și să construim viitorul, să ne clădim viitorul comun, pornind de la aceste realități. De aceea, considerăm că proiectul nostru, pe care îl realizăm cu resurse financiare minime, din resurse proprii, își aduce contribuția lui modestă la ceea ce înseamnă cunoașterea istoriei locale și participarea românilor din această parte de țară la acest moment important – la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri, și nu oricum, ci în organisme naționale, în posturi – cheie, cu roluri determinante. De aceea, îi mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit și am putut să lansăm acest proiect și sperăm să îl finalizăm cu bine”, a mai declarat dr. Ioan Lăcătușu.
Alte proiecte dedicate Centenarului
Dr. Ioan Lăcătușu a declarat că până la finele anului sunt planificate să se realizeze și alte proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, printre acestea numărându-se reeditarea unor volume cuprinzând aspecte importante ale istoriei românilor din zonă, dar și lansarea unor expoziții.
„În acest an, cele două Centre (Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Centrul European de Studii Covasna – Harghita – n.r.) – au ca priorități: sprijinirea Muzelui Național al Carpaților Răsăriteni în realizarea a cinci expoziții pe tema Marii Uniri, din care trei câștigate prin proiecte de la Ministerul Culturii (…); apoi avem în planul editorial al Editurii Eurocarpatica, retipărirea unor volume, printre acestea numărându-se <<Românii și secuii>> al lui Ioan I. Rusu, volum care a stat 20 de ani în sertar, oprit de cenzura comunistă și care a fost tipărit în 1990 și astăzi nu se mai găsește deloc și bineînțeles, dorim să organizăm cunoscuta sesiune națională de comunicări științifice, din toamnă, de la Covasna, în care discuțiile prioritare vor fi cele pe tema Marii Uniri și o serie întreagă de alte proiecte, pe care le circumscriem acestor lucruri (…)”, a declarat dr. Ioan Lăcătușu.
Despre aceste proiecte vom reveni cu informații în numere viitoare ale ziarului nostru.
Ana Ciorici Costache
