Producătorii ar fi putut livra săptămânal, încă din perioada 21 – 27 mai, şase tone de roşii şi 20 de tone de cartofi, însă legumele nu ajung la consumatori din cauza problemelor de desfacere, susţine Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată, într-un comunicat remis luni AGERPRES.
Potrivit sursei citate, fasolea galbenă, varza şi castraveţii româneşti sunt deja în hypermarketuri.
„Din punct de vedere al hypermarketului, roşia românească este mai zemoasă, ceea ce înseamnă că rezistă mai puţin şi este mai sensibilă la manevrare decât roşia provenită din import. Din ce am discutat cu colaboratorii de la ‘Ţara Mea’, de exemplu, tot ce le livrează cooperativa sunt produse fără pesticide, fără conservanţi, probabil cu preţuri uşor mai mari decât cele din import”, a spus Ştefan Nicolae, secretar general UNCAPI.
Organizaţia atrage atenţia asupra faptului că fermierii români produc legume, dar vând dezorganizat.
Producţia de fructe şi legume, care a avut foarte mult de suferit din cauza problemelor de climă, a beneficiat totuşi de sprijinul MADR, mai ales cu Programul Tomata, sprijin financiar care face ca producţia de tomate să înregistreze o creştere substanţială faţă de alţi ani. Din păcate, majoritatea producătorilor agricoli întâmpină greutăţi în valorificarea producţiei, pentru că marile reţele de magazine încă nu au o strategie de preluare a producţiei realizate. Pe de altă parte, producătorii suferă încă la capitolul organizare şi asociere şi se mulţumesc cu un profit care să le asigure ‘traiul decent’, respectiv cantităţi mai mici la un preţ mai mare, afirmă UNCAPI.
„De multe ori cumpărăm cantităţi mai mari de roşii, cartofi şi alte legume perisabile decât comanda pe care o avem la Kaufland ca să îi ajutăm pe micii producători să ruleze marfa şi să crească. Dar nu asta e problema. Problema reală este că am putea livra mult mai mult la raft, dar legumicultorii se îndreaptă către tradiţionala piaţă, pentru că nu-i bagă nimeni în seamă – lucru absolut firesc, de altfel. Dacă nu învăţăm să lucrăm cât mai organizat, prin cooperative şi asociaţii, nu avem cum să creştem şi să ne recâştigăm piaţa, deci rămânem cu ‘potenţialul'”, a avertizat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.
La rândul său, Ştefan Nicolae a subliniat că soluţia este „să lucrăm împreună – producători/legumicultori, cooperative agricole, retaileri şi MADR – la soluţii pentru produsele româneşti, pentru ce se produce în ţara noastră. În primul rând să înţelegem că e vorba li de siguranţa alimentară, apoi de impactul pe care îl putem avea în bugetul ţării, valorificând astfel potenţialului agricol al României.
Cooperativele înscrise în Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie Integrată au afaceri de 40 de milioane de euro în cele mai importante ramuri din agricultură. Sectoarele în care activează sunt: sectorul vegetal, legumicol, creşterea păsărilor şi producţia de ouă, creşterea ovinelor şi caprinelor, procesarea şi producţia de lapte şi a produselor din lapte, precum şi vânzarea produselor agroalimentare.
UNCAPI cuprinde trei mari cooperative, o asociaţie a crescătorilor de ovine şi caprine şi aproximativ 400 de fermieri. În acest moment, toate cooperativele care sunt înscrise în UNCAPI colaborează între ele.
AGERPRES
