Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
O clădire cochetă amplasată în centrul municipiului Brad, din judeţul Hunedoara, adăposteşte o colecţie unică în Europa prin cele peste 1.300 de exponate din aur nativ şi mai mult de 800 de eşantioane de minerale, aduse din toată lumea pentru a fi ceea ce se numeşte Muzeul Aurului.
Peste 80% dintre exponatele formate din aur, care a cristalizat sub diferite forme, au fost descoperite în minele de aur din munţii Apuseni, cunoscute ca fiind parte a „Patrulaterului Aurului”, o zonă cu importante zăcăminte aurifere. În acest perimetru au funcţionat, timp de aproape 2.000 de ani, exploatări de aur cunoscute, cum sunt cele de la Roşia Montană, Baia de Arieş, Almaş-Stănija, Gurabarza-Brad sau Săcărâmb.
În Muzeul Aurului se află peste 4,5 kilograme de aur nativ, în diverse forme, colecţia fiind apreciată ca una inestimabilă. De altfel, este foarte greu de făcut o estimare valorică a pieselor, deoarece toate sunt diferite şi, dincolo de greutatea lor în aur, sunt unicate făurite în adâncurile Pământului vreme de milioane de ani.
„Toate aceste bijuterii au fost aduse din adâncuri şi poartă osteneala a peste 40.000 de mineri care au lucrat în minele de aur din această parte de ţară. Sunt peste 2.000 de ani în care aurul a fost exploatat în minele din zona Bradului iar acest lucru spune multe despre valoarea acestor exponate”, explică Florin Cazacu, primarul municipiului Brad, el însuşi unul dintre cei care au lucrat într-o mină de aur, la Gurabarza.
Majoritatea exponatelor din vitrinele Muzeului Aurului din Brad sunt eşantioane care au fost descoperite de mineri la exploatările din Ruda-Brad, Gurabarza, Musariu, Brădişor şi Valea Morii, exponatele fiindu-le prezentate vizitatorilor aşa cum au fost găsite în subteranul minelor de aur.
„Putem spune că aici sunt bijuterii făurite de Bunul Dumnezeu, păstrate în adâncurile muntelui şi apoi oferite oamenilor”, spune, într-un mod mai plastic, Florin Cazacu.
Pentru cei care ajung pentru prima oară la Muzeul Aurului, impactul vitrinelor este imens, pentru că în faţa lor îşi prezintă formele piese care conţin de la câteva grăunţe de aur nativ, dispuse într-un mod aparte, până la exponate care pot fi asemuite cu diverse obiecte sau animale. Şi pentru că minerii sunt oameni sensibili, în ciuda meseriei dure pe care o practică, aceste piese unice în lume au primite nume prin care se reflectă ceea ce ar putea fi: „Şopârla de aur”, „Pana lui Eminescu”, „Harta României Mari” sau „Balerina”.
Sunt mult mai multe piese speciale care trebuie descoperite la Muzeul Aurului, cele nominalizate fiind doar câteva dintre exponatele de mare valoare pe care turistul le poate vedea în vitrinele de aici.
Toate au câte o poveste în spate şi dacă eşti norocos, poţi afla despre ele lucruri extrem de interesante. Este şi cazul „Şopârlei de aur”, ce a fost descoperită în anul 1981 la mina Musariu, iar preşedintele Fundaţiei „Auraria”, din Brad, inginerul Nicolae Pantea, a avut şansa de a fi martor la acest eveniment.
„Era ultima mea tură şi am intrat în mina Musariu. Acolo, minerii au găsit două formaţiuni care aveau forma unei şopârle. Una avea un cap foarte frumos iar cealaltă avea coada interesantă. Acum sunt în colecţia muzeului şi mă bucur nespus că le pot vedea”, spunea Nicolae Pantea, cu ocazia redeschiderii Muzeului Aurului, în urmă cu mai mulţi ani.
Este o bucurie pentru cei care vin aici să cunoască prima formă a aurului, pentru că mulţi dintre vizitatori cunosc acest metal preţios doar după ceea ce poartă pe deget sau la gât. Curioşii pot să vadă acum aurul aşa cum este el în zăcăminte, fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale.
Dincolo de colecţia de aur nativ şi de piesele cu nume sonore, Muzeul Aurului Brad mai are o parte extrem de interesantă, formată din cele peste 800 de eşantioane de minerale reunite aici din lumea întreagă. De la ghidul muzeului sau din panourile explicative turiştii pot afla cum s-au format aceste minerale iar o vitrină specială prezintă mostre identificate pentru prima oară în lume, în zăcăminte din ţara noastră.
Alături de aceste exponate, în sălile muzeului mai pot fi văzute obiecte vechi pe care localnicii, principalii angajaţi ai minelor aurifere din zonă, le foloseau la extracţia minereului şi la prelucrarea acestuia, în ultimii două sute de ani. Toate aceste obiecte sunt însoţite de imagini sugestive ale efortului imens pe care moţii le-au făcut de-a lungul timpului pentru a aduce la lumină metalul galben.
Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO
Potenţialul turistic uriaş al Muzeului Aurului din Brad este cunoscut de autorităţile locale din municipiu, care doresc să preia în administrare acest obiectiv, deoarece el este acum în proprietatea Companiei Minvest Deva, de care aparţineau, în trecut, şi minele de aur din zonă.
Potrivit primarului Florin Cazacu, în cazul în care muzeul ar fi condus de administraţia locală, acesta ar putea fi mai bine pus în valoare prin programe integrate dedicate turiştilor. Un asemenea exemplu ar putea fi „Drumul Aurului”, un circuit turistic în care ar fi integrate mai multe locuri cu istoric în exploatarea aurului: Abrud, Roşia Montană, Zlatna, Alba Iulia. Vizitatorii s-ar putea deplasa între anumite obiective cu mocăniţa, trenul de cale ferată îngustă care transporta, odinioară, minerii la muncă. De pe acest traseu nu ar lipsi galeriile de exploatare a aurului din perioada romană, dar şi alte locuri despre care oamenii au citit sau au auzit de la prieteni.
Revenind la Muzeul Aurului din Brad, prima atestare documentară a acestuia apare într-un document din anul 1912, care poartă semnătura unui vizitator. De atunci, prin sălile muzeului au trecut zeci de mii de oameni, unii dintre ei fiind specialişti în geologie, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice sau politice, tineri şi bătrâni din toate colţurile lumii. Pentru mulţi, experienţa întâlnirii cu aurul pur a fost de neuitat, aşa cum este fiecare moment şi pentru cei care au mai fost la acest muzeu unic în Europa.
Muzeul Aurului poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 9,00 şi 17,00, luni şi marţi obiectivul turistic fiind închis. AGERPRES/(AS – autor: Sorin Blada, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)
