Primarul Kis Iosif: „Retrocedările? …Îmi vine chiar să nu vă răspund!”
Încă din primele zile ale noului an, cei din fruntea Primăriei Zagon caută soluţii ca din bugetul care este mai „subţire” decât cel de anul trecut, să acopere multele necesităţi financiare ale unei comune cu peste 5000 de locuitori. Despre toate acestea am stat de vorbă cu primarul comunei, domnul Kis Iosif.
Rep.: Domnule primar, ca să începem discuţia noastră cu o temă la ordinea zilei – investiţiile – vă rog să ne spuneţi ce planuri aveţi pregătite pentru acest an?
Kis Iosif: În primul rând ne vom ocupa de reabilitarea drumurilor din comună – vorbesc de asfaltarea drumului în Zagon, inclusiv Păpăuţi, pentru care am şi prevăzut nişte sume în buget, pentru încă un covor asfaltic, iar unde putem să rezolvăm cu plombări, doar plombăm. Referitor la drumuri, în baza hotărârii Guvernului 577 am câştigat o finanţare de 10 miliarde lei vechi, pentru reabilitarea a 2 km din drumul comunal, însă am primit doar 2 miliarde, acum doi ani, din care am făcut doar acostamentul. Iar fără sprijin financiar, bineînţeles, nu am putut face altceva. În momentul în care primim bani de la Guvern, şi sper să fie cât mai repede, vom continua lucrările. În acest sens, am pus deoparte partea noastră de cofinanţare, aproape 2 miliarde de lei, din bugetul din 2012.
O altă investiţie mai serioasă o constituie reabilitarea drumului forestier între Păpăuţi şi Comandău. Încă suntem în faza de licitaţie, datorită faptului că cei care au participat la licitaţie au avut divergenţe între ei, au depus contestaţii, şi până la urmă s-a prelungit. Acesta e temeiul legal. Dar sper ca acum, până la sfârşitul lui martie, dacă nu până pe 15 aprilie, să putem face licitaţia, şi cum se îndreaptă timpul, să ne putem apuca de treabă. O altă investiţie începută în 2010 este motelul şi popicăria, pe care, sper, cu surse proprii şi cu ce am mai primit de la Guvern, să le recepţionăm până în 30 mai- 15 iulie . Mai avem puţin de lucru, doar mobilierul.
În ceea ce priveşte reabilitarea şcolii „Mikes Kelemen”, am primit şi dotările, şi sper ca până la sfârşitul lunii martie lucrarea să fie terminată în totalitate. După cum ştiţi, lucrările de reabilitare, modernizare şi dotare a Şcolii au fost făcute în baza unui proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional, pentru care am primit peste 2,7 milioane lei fonduri nerambursabile.
Iar pentru că atât ne ţine plapuma, adică bugetul local, în acest an ne vom axa mai mult pe întreţinerea a tot ce există în patrimoniul Primăriei – clădirea acesteia, căminele culturale, şcolile, grădiniţele – care cât de cât arată bine. Noi ne dorim să nu ajungă într-o stare mai proastă, ca să nu ajungem peste un an doi să plătim mai mult. Ca atare, anual am prevăzut nişte sume cu care să întreţinem cel puţin ce avem.
Rep.: Cum staţi cu plata ajutoarelor sociale şi a celor de încălzire? Câţi beneficiari aveţi?
K.I.: Deşi comuna Zagon este cea mai mare comună din judeţ, cu peste 5000 de locuitori, potenţialul economic e destul de slab (…) Ca urmare, avem peste 150 de persoane care beneficiază de acest ajutor, 85% fiind de etnie romă, iar 12-15% sunt în incapacitate de muncă. Ne descurcăm cum putem, dar încercăm să respectăm legea şi să fie ordine şi disciplină şi în privinţa asta. La noi, sincer vă spun, trei persoane se ocupă dimineaţa cu întocmirea unor grafice de eşalonare privind executarea unor lucrări în folosul comunităţii, pentru că, de la noi nu beneficiază nimeni de nici un leu, dacă nu respectă legea. Aici, obligatoriu în fiecare dimineaţă se face prezenţa, urmând ca la ora 12.00 aceasta să fie făcută din nou, iar la ora 14 verificăm cine ce a muncit.
În ceea ce priveşte ajutoarele de încălzire, şi aici aplicăm legea. Cine are datorii faţă de primărie, cum scrie legea, nu beneficiază de ajutor de încălzire până nu îşi achită datoriile. Ţinem o evidenţă foarte clară, şi în privinţa aceasta.
Rep.: Deşi au trecut ani buni de când se pune în aplicare, retrocedarea pădurilor vă mai creează, încă, probleme. Ce ne puteţi spune despre asta?
K.I.: Îmi vine chiar să nu vă răspund… E al 4-lea an de când avem hotărâre definitivă şi irevocabilă, pentru retrocedarea unei suprafeţe de 1100 de ha- bineînţeles am avut în total 3000 de ha – care nici la ora actuală nu este pusă în aplicare. Am „bătut potecă” şi la Ministru, şi la Regia Naţională a Pădurilor, să nu mai vorbesc câte dosare, câtă energie am depus. Într-o discuţie, chiar i-am spus domnului Ministru: „Domnule ministru, ştiţi care este situaţia Zagonului cu retrocedările. La un moment dat şi fierul rugineşte (…) iar noi acolo am ajuns. Am ruginit, dar pădurile nu le avem nici acum!”. Tot ne tărăgănăm, tot aşteptăm, şi au trecut 10 ani de zile până ne-am judecat şi am câştigat, iar eu cred că până la urmă toată problema va fi moartă. Rămânem cu câştigul pe hârtie, dar păduri tot nu avem!
Rep.: Că vorbim de păduri, ce-aţi mai făcut cu arborii căzuţi anul trecut, după furtuna din primăvară?
K.I.: Spre norocul nostru, 80% din masa lemnoasă exploatată a fost valorificată către o firmă din Braşov. Fiind vorba de lemne subţiri, erau nefolositoare pentru populaţie deoarece nu se puteau folosi ca lemn de foc. Pot să zic că, de bine de rău, nu am avut pierdere prea mare şi am putut să recuperăm o valoare cu care putem să regenerăm, prin regenerare naturală, sau cu plantaţie, unde e nevoie. Şi ca să încheiem discuţia vorbind tot de investiţii, aici trebuie să vă spun despre un alt program pe care îl derulăm anul acesta, prin Ministerul Mediului. Am câştigat un program de plantare a puieţilor pe 100 de ha de terenuri degradate, pentru care am primit suma de 33 de miliarde de lei vechi. Suntem în faza de licitaţie, aşa că, imediat ce se îmbunătăţeşte vremea, sper că ne putem apuca de treabă.
A consemnat Ana Alina Costache
