România are o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial în legătură cu preţul facturilor la energie electrică şi gaze naturale, cu majorări de peste 40%, respectiv 48%, într-un singur an, a afirmat, marţi, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, într-o conferinţă de specialitate.
„Factura la energie a Uniunii Europene se ridică la 1,11 miliarde de euro pe zi, adică cea mai scumpă factură la energie din lume, iar noi, spre deosebire de celelalte state membre, avem o performanţă negativă fără precedent la nivel mondial. Am ajuns să înregistrăm o creştere a preţului la gaze naturale cu peste 48% într-un singur an şi la energie electrică cu peste 40%. Este fără precedent într-o ţară care are materii prime cu care îşi poate acoperi consumul intern în proporţie de 98% – şi vorbesc despre gaze naturale. Este o creştere generată strict de procesul de liberalizare. Această creştere se duce direct în afectarea competitivităţii economiei româneşti şi suportabilităţii consumatorilor”, a afirmat Iancu.
Potrivit oficialului, România se află în situaţia în care deţine materii prime, dar care sunt procesate în altă parte, devenind astfel un motor de creştere economică pentru alte ţări.
„Noi vorbim despre economia circulară care se referă la valorificarea eficientă a resurselor, de orice categorie. Uniunea Europeană depinde de un consum anual de peste 176 milioane de tone materii prime şi doar 30% şi-l acoperă de pe teritoriul ei. Cu alte cuvinte, este într-o dependenţă de ceea ce este de fapt suportul motoarelor economice la nivel mondial. Văzând că nu are un partener de încredere în Rusia, principalul furnizor de materie primă în procent mai mare de 37% din totalul de consum materie primă al Uniunii Europene, şi-a propus măsuri alternative şi să-şi mărească valorificarea eficientă într-un proces de reciclare, de reutilizare, de valorificare a materiilor prime. Unde ne aflăm noi? Suntem în situaţia în care care deţinem materii prime pentru care suntem, la propriu, invidiaţi. Avem, aşadar, peste 10 miliarde de tone de sare, peste trei milioane de tone de lignit, peste un miliard de tone de cupru, peste 0,9 miliarde tone de huilă, 750 milioane de tone de aur şi argint şi peste 100 de milioane de tone de minerale nemetalifere. Noi, însă, facem ceva grav, adică extragem roca, minereul şi îl dăm la export, îl procesează altcineva şi se creează un motor economic în altă parte”, a menţionat deputatul.
În viziunea lui Iulian Iancu, de 11 ani se discută de Strategia Energetică, un document pentru care, însă, nu s-a dorit sistemic o finalizare.
„Legat de felul în care ne putem valorifica energia, de 11 ani discutăm despre Strategia Energetică şi spunem că o realizăm. De 11 ani, Strategia Energetică nu se finalizează. Am avut ani de zile impresia că este vorba strict despre lipsa de competenţă, Acum, am convingerea că nu s-a dorit sistematic realizarea acesteia”, a subliniat Iancu.
Marţi, la Palatul Parlamentului, s-a desfăşurat Forumul „Managementul Deşeurilor în Economia Circulară”.
AGERPRES
