„În afara graniţelor României trăiesc în prezent aproximativ 10 milioane de români. Sunt trei distincţii principale: românii din jurul graniţelor ţării, care au fost la un moment dat parte a statului român, românii din jurul României care nu au beneficiat de acest statut şi comunităţile din Diaspora. Pentru toţi românii din afara ţării în ansamblul lor trebuie elaborate proiecte diferite şi adaptate în funcţie de specificul şi nevoile respectivelor comunităţi. Datoria noastră este să identificăm corect toate aceste nevoi şi să venim în sprijinul şi în întâmpinarea aşteptărilor conaţionalilor noştri”, a declarat Natalia Intotero în discursul ţinut în aula Academiei Române.
Ministrul a reamintit că pentru a putea elabora şi aplica politica statului român în ceea ce priveşte drepturile românilor din afara graniţelor, în 2017, anul înfiinţării Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a fost aprobată de către Guvern Strategia naţională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020.
„În perioada imediat următoare analizăm implementarea unor programe cu caracter permanent menite să asigure o legătură mai strânsă cu românii de peste graniţe”, a completat Intotero.
Ea prezentat calendarul activităţilor avute în vedere la nivelul ministerului pentru anul 2018.
„Publicarea primei Enciclopedii a românilor de pretutindeni împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Enciclopedia va fi lansată undeva în jurul perioadei de 1 decembrie 2018. (…)Este primul instrument prin care comunităţile româneşti vor fi cunoscute şi profilul lor va deveni accesibil decidenţilor din România, cercetătorilor, jurnaliştilor sau studenţilor interesaţi”, a declarat Intotero.
Ministrul a menţionat că, totodată, vor fi organizate cursuri la Universitatea din Bucureşti dedicate românilor de pretutindeni la nivel masteral.
„Aceste cursuri vor avea susţinerea ministerului. Studenţilor şi cercetătorilor merituoşi care-şi pot aduce contribuţii relevante la cunoaşterea domeniului le vom acorda începând din acest an bursele ‘Nicolae Iorga’. Bursele, în număr de 15, vor fi acordate de un juriu român al MpRP şi al Academiei române”, a spus Intotero.
Ministrul a precizat că o altă campanie care se va derula în 2018 este cea intitulată „100 de biblioteci româneşti în Diaspora”.
„O campanie ce va fi demarată în luna martie prin care, în anul Centenarului, dorim să promovăm mai intens limba şi cultura română şi tradiţiile româneşti. În cadrul acestei campanii se vor distribui opere literare româneşti. Pentru copiii şi adolescenţii din afara frontierelor va fi organizat un concurs de eseuri în limba română intitulat ‘100 de eseuri pentru 100 de ani’ (…) iar câştigătorii vor fi premiaţi pe data de 31 august 2018, Ziua limbii române”, a completat ministrul.
Intotero a spus că un alt proiect este „Mărţişorul centenar UNESCO”.
„Pentru promovarea tradiţiilor româneşti se va desfăşura campania de promovare a mărţişorului ca parte a patrimoniului imaterial UNESCO cu elemente de design specific anului Centenar, prin intermediul misiunilor diplomatice permanente şi mediului asociativ din Diaspora românească. Ziua costumului popular va fi sărbătorită pe 16 mai. Vom distribui costume populare pentru comunităţile din Diaspora care au ansambluri folclorice româneşti active şi recunoscute”, a precizat Intotero.
Ministrul a menţionat că se intenţionează ca aproximativ 3.000 de elevi şi studenţi români din Diaspora să meargă în taberele de vacanţă „ArcCentenar”. Taberele se vor desfăşura în lunile iulie, august şi noiembrie.
„ ‘Casa românilor de pretutindeni’ va fi înfiinţată în vederea indentificării, păstrării şi analizării diverselor documente şi materiale care provin din zonele extrafrontaliere locuite de români. Ne propunem amenajarea unui sediu în Bucureşti care să fie inaugurat în jurul datei de 1 decembrie 2018. În acest context, inaugurăm astăzi seria de conferinţe intitulată ‘Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii’ în cadrul cărora să fie prezentate diferite contribuţii care să fie reunite într-un volum ce va fi lansat odată cu inaugurarea Casei românilor de pretutindeni”, a adăugat Intotero.
Ministrul a mai spus că se are în vedere, ca o prioritate pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, o campanie de înfrăţire a judeţelor din România şi a Sectoarelor din Bucureşti cu unităţi administrativ-teritoriale similare din statele unde există comunităţi de români, în special cele istorice.
Ea a menţionat că un alt proiect avut în vedere, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, este cel intitulat „Campionii sportului românesc” destinat românilor din Diaspora şi comunităţilor româneşti istorice, cu participarea unor mari campioni români ai sportului.
Ministrul a spus, totodată, că un alt proiect – „100 pentru Centenar” – presupune „identificarea a câte 10 personalităţi în 10 comunităţi româneşti din Diaspora care să fie premiate, promovate, într-un calendar al personalităţilor”, campanie ce se va desfăşura în lunile iunie şi iulie ale acestui an.
Natalia Intotero a anunţat, de asemenea, organizarea, în parteneriat cu AGERPRES, a Congresului centenar al mass-media din Diaspora. „Participanţii vor lua parte la evenimentele dedicate Unirii care vor avea loc la Alba Iulia. Şi tot în acea perioadă ne propunem să avem evenimentul legat de inaugurarea Casei românilor de pretutindeni şi cu sprijinul Academiei Române să avem enciclopedia pe care am amintit-o”, a declarat Intotero.
La conferinţa „Românii de pretutindeni. Realităţi şi aspiraţii”, organizată de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române şi Fundaţia Universitară a Mării Negre, secretarul general al Academiei Române, Victor Voicu, a punctat necesitatea elaborării unei strategii naţionale pentru Diaspora, atrăgând atenţia asupra fenomenului migraţionist ce poate avea consecinţe nedorite pe termen lung şi mediu pentru dezvoltarea României.
Printre vorbitorii la eveniment s-au mai numărat academicienii Eugen Simion, Răzvan Theodorescu şi profesorul Dan Dungaciu.
AGERPRES
