Comuna Chichiș – prima imagine a județului Covasna, pentru cei care tranzitează zona, dinspre Brașov

Aflată la granița cu județul Brașov și străbătută de două drumuri naționale intens circulate, comuna Chichiș oferă un potențial deosebit pentru investitori, autoritățile locale fiind gata să ajute orice afacerist care ar dori să inițieze o activitate economică în zonă.

Locuit încă din Epoca Bronzului, teritoriul aflat la 10 kilometri de Sfântu Gheorghe a fost mereu un spațiu primitor pentru cei care au dorit să se stabilească aici: solurile fertile și rețeaua hidrografică formată din râul Olt și afluentul acestuia, Râul Negru, au oferit agricultorilor întotdeauna posibilitatea unor recolte bogate.

Deși cele două etnii – română și maghiară – trăiesc de secole în bună înțelegere în Depresiunea Sfântu Gheorghe, se mai aud, ocazional, voci nemulțumite ba de administrația locală, ba de vecini, ori din tot felul de alte motive, unele pertinente, altele nu. Acestora, autoritățile locale, în frunte cu primarul comunei, Sánta Gyula, încearcă să le explice care sunt demersurile ce pot fi întreprinse pentru rezolvarea problemelor și care sunt posibilitățile oferite de administrația publică centrală.

Astfel, primarul comunei Chichiș, Sánta Gyula, a fost de acord să ne acorde un interviu, în cadrul căruia să lămurească unele aspecte legate de administrarea localității pe care o conduce.

• Stimate domnule primar, în începutul acestui interviu, vă rog să prezentați, pe scurt, povestea, istoricul comunei Chichiș, câteva date demografice, date despre activitatea locuitorilor…
• Din păcate, ca și la nivel național, populația comunei este în descreștere, este caracterizată și de îmbătrânire accentuată; copiii sunt puțini, tineretul pleacă peste hotare, din rațiuni materiale…
• Sunt mulți plecați în străinătate?
• Sunt foarte mulți. Revenind la întrebarea anterioară, populația comunei, actualmente, este formată din aproximativ 1560 de persoane, din care circa 1000 sunt în Chichiș și diferența de 560, în Băcel. Cam 50%-50% reprezintă ponderea etniilor, adică – etnia română și cea maghiară. Romii nu s-au declarat ca fiind romi, deci, ori aparțin etniei maghiare, ori celei române. Fiind cele două orașe – Sfântu Gheorghe și Brașov foarte aproape, majoritatea locuitorilor comunei Chichiș au loc de muncă acolo, iar economia comunei este suficient de puternică, încât suportă cam 30% din forța de muncă activă, care lucrează
• Care este activitatea lor de bază, cu ce se ocupă, în special, locuitorii comunei?
• Cei care sunt acasă se ocupă, în special, cu agricultura, dar și fermele deja sunt, cât de cât moderne, în sensul că terenurile s-au concentrat în microferme viabile. Menționez, însă, că efectivele de animale sunt în descreștere, mai puțin ovinele (…).
• Locuitorii comunei s-au angrenat în agricultura ecologică?
• Nu prea s-au „aventurat” în acest domeniu, deocamdată, dar, totuși, fac o agricultură ecologică, pentru că nu prea se folosesc îngrășăminte (chimice –n.r.), pesticide, ci se face agricultură, de regulă, în stil tradițional, pentru consum propriu, nu pentru vânzare.
• Am înțeles că urmează să se facă aici o fermă de bovine.
• Lângă Drumul Comunal 34 A, spre Drumul Național 11 și Lunca Ozunului, de vreo doi ani tot încearcă proprietarul să-și asigure terenul, să obțină autorizații. Acum văd că a ajuns la o fază în care într-adevăr se poate realiza acea investiție, ceea ce este un plus. Între timp, reprezentanța unei o companii germane producătoare de utilaje agricole din România dorește să deschidă o filială lângă Drumul Național, care, din punctul meu de vedere, este binevenită și, oricum, unde putem îi sprijinim pe investitori.

Revenind la agricultură și la numărul fermelor din comună, de-a lungul timpului, terenurile s-au concentrat și, de exemplu, sunt 150 de deținători care au 404 hectare – ei sunt micii gospodari  care nu produc pentru comercializare, ci pentru consum propriu – și 52 de microferme care dețin 568 de hectare și 4 ferme mai mari, cu 501 hectare, deci 56 de ferme care produc pentru vânzare. Astfel, am ajuns la un nivel deja acceptabil, să zicem, în ceea ce privește agricultura. Între timp, au mai apărut niște culturi fără tradiție, nespecifice zonei, cum ar fi rapița; de asemenea, numărul hectarelor de porumb tot crește, ceea ce nu prea s-a mai întâmplat până acum, dar porumbul este mai ușor de lucrat și se poate lucra mecanizat, neavând nevoie de forță de muncă manuală. Oamenii încearcă să se descurce.

• Ați amintit faptul că pentru investitorii care vin în comuna Chichiș să își desfășoare activitatea, oferiți tot sprijinul necesar. Sunt anumite facilități de care pot beneficia cei care doresc să investească aici, în Chichiș? În ce constă sprijinul pe care îl oferiți?
• În primul rând, le sărim în ajutor pentru a identifica terenurile, pentru a înlesni procedurile legale, spre a le cumpăra. De exemplu, anumite terenuri sunt încă pe numele defuncților, stră-stră-străbunicilor și încercăm să contactăm moștenitorii, să rezolve partea de achiziție, după care, ajutăm la întocmirea actelor – adică, dacă se dorește un certificat de urbanism, încercăm ca în ziua respectiva sau a doua zi, să eliberăm acele acte, ca omul să avanseze, să se simtă binevenit în comunitate. La fel și în ceea ce privește forța de muncă, oferim ajutor, în sensul în care, deoarece cunoaștem oamenii, îi putem sfătui (pe investitori – n.r.) să se adreseze anumitor categorii de persoane. Deci, colaborarea noastră cu firmele din localitate este chiar foarte bună.
• Vorbeați despre faptul că unele terenuri încă aparțin defuncților. Pe această cale, vă rog să ne spuneți cum stă comuna la capitolul retrocedări?
• În privința retrocedărilor, cu aplicarea Fondului Funciar, la nivel național, în mod firesc ar fi trebuit să terminăm, însă, în decursul anului trecut am reverificat toate dosarele. Rezervă funciară nu există în cadrul comunei, și am reverificat toate dosarele de despăgubiri și astfel, dar și cu ocazia inventarierii funciare, am constatat că unele persoane au terenuri, dar nu au încă titluri, dar figurează și pe lista de despăgubiri, fapt pentru care, pentru cei care au terenuri încercăm să facem acum documentele de punere în posesie și să obțină titlul de proprietate, urmând să scadă suprafețele din Anexa 39 – de pe lista de despăgubiri. În ceea ce privește intabularea, deși este gratuită și este binevenită, nu prea se „înghesuie” lumea. Nu cunosc motivul – fie nu au timp, fie sunt prin alte părți ale țării, ale Europei și nu vin acasă…cred că încă nu își dau seama că, gratuit, pot să rezolve cu intabularea, care altminteri, costă.
• Aveți personal suficient la Primărie?
• Avem personal suficient, personal calificat, cu studii superioare. La acest capitol nu avem probleme. Dat fiind faptul că sunt de mult timp primar, majoritatea colegilor, peste 90% sunt din comună. Cei care nu au avut studii superioare, între timp au obținut calificările necesare, participă la cursuri de calificare, deci, este în regulă din acest punct de vedere. Se întâmplă în alte comune, sau poate chiar la nivel național, când 3-4-5 angajați încearcă să facă munca a 15, adică trebuie să aibă competențe de mediu, de fond funciar, ce țin de sfera socială, juridică etc, normal că nu pot să facă nimic cum ar trebui. Colegii noștri acoperă maximum 3 domenii, nu mai mult, și fac față, pot spune, cu brio, provocărilor cotidiene.
• Acum câțiva ani, la nivelul comunei existau anumite probleme în colectarea taxelor și impozitelor. S-au mai rezolvat aceste probleme?
• Nu sunt mari probleme la acest nivel. Pot spune că și față de nivelul județean și față de cel național, stăm suficient de bine în acest sens. (…)
• În ceea ce privește beneficiarii de ajutor social, de venit minim garantat, care este situația la nivelul comunei?
• Sunt cinci beneficiari, din care trei trebuie să presteze muncă în folosul comunității. Deci, nici în acest sens nu prea sunt probleme. Cele mai mari probleme pe care le văd sunt la capitolul investiții…la acel capitol stăm suficient de prost.
• Cum este bugetul comunei Chichiș pentru anul 2018?
• Ca peste tot, este un buget slab, dar putem acoperi cheltuielile salariale, nu avem probleme în acest sens, deși unii colegi din județ se plâng că nici măcar aceste cheltuieli și pe cele de administrare, de funcționare – nu le pot acoperi, (…). Noi, la partea aceasta nu avem probleme mari, însă fiind buget auster, la nivel național, asta afectează investițiile deja demarcate și propuse.
• Ce investiții aveți demarate, care ar trebui să fie finalizate?
• De exemplu, construirea unei grădinițe, investiție demarată în anul 2014, dacă nu mă înșel, de care se ocupă direct Ministerul Educației. Noi avem o cotă parte (racordare la utilități, amenajări exterioare, teren de joacă), dar cât timp nu este gata grădinița, nu putem începe partea noastră de lucrări.
• Această grădiniță este la Chichiș sau la Băcel?
• La Chichiș, pentru că la Chichiș nu avem grădiniță, ci avem o parte de clădire, cu chirie, de la o biserică unitariană.
• Care este numărul de preșcolari din comună?
• Avem un total de 32 de copii, din care 23 în Chichiș și 9 în Băcel, conform datelor de anul trecut.
• Cei din Băcel vin aici, la Chichiș?
• Nu, nu vin. Cei din Băcel au un corp separat din clădirea Căminului Cultural, care se folosește ca grădiniță. Am intenționat și am solicitat părerea părinților, cu privire la faptul că, în cadrul unui alt proiect demarat, constând în modernizarea școlii generale din Chichiș, aprobat pentru finanțare de către Ministerul Dezvoltării și Fondurilor Europene, ca după ce reușim să reparăm și să reabilităm școala din centrul de comună, clasele V-VIII să le aducem aici, pentru că și așa avem microbuz și avem spații suficiente, moderne, laboratoare, profesori. Astfel, spațiile eliberate (de la Băcel –nr.) ar fi putut fi folosite de către clasele I-IV și grădiniță.
• Ce a reieșit, în urma consultării publice?
• Întrucât populația nu a fost de acord, am renunțat la această idee, dar nu am renunțat la reabilitarea unității de învățământ (…). Cum am spus, părinții, o parte fac naveta la Sfântu Gheorghe sau la Brașov, își iau copiii cu ei, îi lasă la școală sau la grădiniță acolo, și când se întorc de la serviciu, își iau copiii și vin acasă, la Chichiș. Noi am dori ca după programele de grădiniță, după ora 13.00, să facem program prelungit, cu masa de prânz asigurată prin sistem catering, iar copiii să doarmă la grădiniță, pentru ca părinții să stea liniștiți la serviciu și să vină după muncă, la ora 16.00, să ia de aici copiii și să meargă împreună acasă. Dar, asta, în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat, pentru că, deocamdată, nu avem gata nici clădirea.
• Construcția grădiniței a început în 2014. Ce mai trebuie făcut la ea?
• Da, a început în 2014. Trebuie făcute multe, încă, dar se lucrează în interior, se fac amenajări interioare și după ce se termină partea Ministerului, partea din bugetul de stat, ne apucăm noi, deși pot spune că am început deja anumite lucrări – am împrejmuit, am construit șopronul de lemne, încălzirea pe lemne funcționează, că, altminteri, nu puteau să lucreze înăuntru. Preconizez că în toamnă vom putea începe activitatea în clădire nouă. A venit un executant serios în noiembrie, și într-o lună de zile a avansat cât echipa veche în doi ani.
• În ceea ce privește reabilitarea școlii, în ce stadiu sunteți?
• Momentan licităm proiectarea. Licitația este anevoioasă, după cum se știe… lucrăm de vreo două luni. Este licitație doar pentru proiectare.
• Ce alte investiții mai aveți începute?
• În fază de licitație este și cea pentru proiectul canalizării pentru ambele sate. Și aici am avut o consultare a populației, pentru că firesc ar fi ca înainte de modernizarea drumului, să fie introdusă canalizarea, dar populația nu a fost de acord, nu are încredere în statornicia Guvernului – în sensul că pentru modernizarea Drumului Comunal 27A, putem finaliza această investiție până în toamna anului curent, însă dacă s-ar opta să fie făcută mai întâi canalizarea, după cum v-am spus, cum ar fi fost firesc, atunci nu s-ar putea repara drumul decât eventual în anul următor, pentru că atât ar dura licitațiile, proiectarea și o altă licitație pentru execuție. Dar, se pune întrebarea: dacă Guvernul nu mai rămâne în picioare? Pentru că, vedeți că avem miniștri, imediat – trimestrial, și atunci s-ar pierde această investiție, fapt pentru care, am făcut anchetă în rândul populației, s-au cerut păreri și am ajuns la concluzia că, dacă avem banii, să facem. Deci, nu dăm vrabia din mână, pe cioara de pe gard, vom face drumul.  Oricum, canalizarea menajeră este o investiție mare, multi-anuală (…).
• Investiția aceasta ar fi prin Programul Național de Dezvoltare Locală (P.N.D.L.)?
• Toate sunt prin P.N.D.L., mai puțin lucrarea cu grădinița.
• Cum stă Comuna Chichiș cu iluminatul public?
• Cu iluminatul public nu stăm așa bine, dar stăm bine cu rețelele de curent electric. De exemplu, la Băcel s-a înlocuit linia aeriană, anul trecut, încă mai avem mici modificări, iar după recepție trecem la reabilitarea iluminatului. Vor fi amplasate din trei în trei stâlpi, lămpi cu becuri economice, care să asigure, iluminatul pentru tot satul, deoarece, cele existente acum sunt grupate numai în anumite zone. (…)
• Partea aceasta de iluminat este în planul acestui an?
• Da, în planul acestui an. Am și primit promisiuni din partea domnului primar din Târgu Mureș că ne vor da niște corpuri de iluminat pe care ei nu le mai utilizează, și pe care noi le vom recondiționa și le vom monta în Băcel.
• Revenind la canalizare, vă rog să ne spuneți în ce stadiu este comuna în momentul de față? Comuna nu are deloc canalizare?
• Satul Chichiș are o canalizare din 1978 sau 1987, nu mai rețin exact, dar este nefuncțională (…).
• Cam când ar fi speranța ca locuitorii comunei Chichiș să aibă acest vis împlinit, să aibă canalizare?
• În cinci ani. În ambele sate. Așa prevede proiectul.
• În ceea ce privește rețeaua de alimentare cu apă, care este situația?
• În ceea ce privește rețeaua de alimentare cu apă, se lucrează de 10 ani, tot prin P.N.D.L. Anul acesta trebuie terminată. Lipsește o mică parte, la stația de pompare, după care, probele tehnologice și recepția.
• Rezumând, care sunt prioritățile pentru anul în curs? Ce vă propuneți să finalizați în acest an?
• Rețeaua de alimentare cu apă și grădinița și, dacă este posibil, școala, în principiu. Avem mai multe proiecte. Dintre acestea, enumăr câteva: avem un proiect depus la A.F.I.R. (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Locale – n. red.); pentru modernizare drumuri de exploatare- s-a depus în 2017, dar încă nu avem nici o veste dacă se aprobă sau nu se aprobă. Concomitent cu modernizarea Drumului Comunal 27 A, care este în Băcel, și pentru modernizarea străzilor în satul Chichiș este un proiect depus, pentru care nu avem nici o veste. În acest an trebuie să mai terminăm reabilitarea unui teren de joacă în satul Chichiș, dar cred că ne vor costa mai mult autorizările decât construcția în sine (…). Ar trebui reparat dispensarul uman (…). Până acum era un proiect de cofinanțare, prin care 50% asigura Consiliul Județean și 50% din bugetul local, dar nici Consiliul Județean și nici din bugetul local nu sunt bani pentru așa ceva. Cred că putem să facem un depozit pentru deșeuri vegetale în cimitirul comunal, deoarece nu necesită o sumă mare. Reabilitarea clădirii P.S.I. nu se va putea face anul acesta, (…) pentru că nu vom avea bani; reparații curente la sediul Primăriei – alt proiect care cade, pentru că nu avem bani. Ceea ce se face (…) este reactualizarea Planului Urbanistic General, care expiră în anul curent și dacă nu se reactualizează, nu se mai pot elibera autorizații de construire. Nici o comunitate nu se poate dezvolta fără investiții – chiar și cele personale – de exemplu, omul vrea să își facă o mansardă, să construiască, și tu să nu poți să dai autorizație de construire, să se blocheze tot, nu e bine.
• Deci, lucrați în acest sens.
• Da și ne sprijină și Consiliul județean și Guvernul, că alocă niște fonduri. Interesant este că sunt o mulțime de avize necesare și multe studii de specialitate care costă foarte mult (…).
• Pentru Băcel, ce planuri sunt pentru anul în curs?
• După cum v-am spus, nu facem separări… Toate cele de mai sus sunt planuri pentru comuna Chichiș, adică ambele sate. Eu, alte planuri, separate, nu am nici pentru Chichiș, nici pentru Băcel – sunt planuri ale comunei.
• Aminteați despre dispensarul uman. Medic aveți?
• Medicul de familie este medic privat, deci își desfășoară activitatea în spațiile solicitate. În Chichiș este, în Băcel, nu este. Spații avem, dar nu a venit nimeni să ceară sprijin pentru a practica medicina acolo. Noi, cu mare plăcere, le punem la dispoziție.
• Stomatolog este?
• Avem și stomatolog, în Chichiș, în Băcel nu, dar deservește întreaga zonă.
• În finalul acestui interviu, ce le transmiteți locuitorilor comunei Chichiș?
• Le transmit toate cele bune! Celor care m-au ajutat, le mulțumesc pentru sprijin, iar celor care nu, să sperăm că se înșeală și mă vor ajuta în viitor.

Au consemnat

Ana Ciorici Costache

Oana-Mihaela Costache