Starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării, susţine ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Temperaturile acestea au ajutat, iar acum întreaga suprafaţă de cereale păioase care a fost semănată în toamnă este răsărită şi este în foarte mare procent şi înfrăţită, undeva peste 82%, conform datelor primite de la ASAS şi din teritoriu, de la Direcţiile Agric
ole. Într-un cuvânt, starea de vegetaţie este bună şi aceste temperaturi nu au creat pagube. Am mai spus şi o repet: arareori mai vezi în câmp o densitate atât de bună la culturi şi un grad de înfrăţire excelent (…) Însă avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Acesta a precizat că în perioada de iarnă se poate pierde circa 10% din suprafaţa însămânţată din diferite motive, fie că sunt oscilaţii termice, băltiri în urma unor „acoperiri sufocante de zăpadă” sau din cauza bolilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat în acest an.
Deşi ministrul susţine că sunt perspective bune şi în acest an în privinţa producţiilor agricole, o situaţie exactă nu poate fi oferită decât atunci când „introduci grâul în magazie şi pui cheia şi spui că e al meu”.
„Concluzia este doar atunci când introduci grâul în magazie şi pui cheia şi spui că e al meu. (…) Să aşteptăm, să avem răbdare şi să lucrăm evident. Fermierii sunt cu ochii pe câmp pentru a intra la fertilizări şi evident la timp cu însămânţările de primăvară. (…) Este perioada semănatului acum, de aceea şi grija noastră formidabilă de a da subvenţiile la timp şi graba şi munca noastră zilnică de a scoate actele normative în timp necesar în aşa fel încât oamenii să aibă posibilitatea de a avea sumele necesare pentru executarea lucrărilor la timp. Aici nu e joacă. Mazărea se însămânţează în mustul zăpezii. Sunt culturi din urgenţa întâi, e ovăzul, începe lucerna, începe trifoiul să se însămânţeze. Oamenii sunt pe câmp, se uită la fiecare palmă de pământ să vadă dacă s-a zvântat”, a mai spus şeful MADR.
Potrivit prognozei agrometeorologice publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), valabilă până pe data de 23 februarie, starea de vegetaţie a plantelor, pe ansamblu, se va prezenta bună şi medie în culturile înfiinţate în epoca optimă, iar în semănăturile tardive, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi medie şi slabă.
Culturile de orz şi grâu de toamnă, funcţie de data semănatului vor înregistra fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (20-100%). Rapiţa înfiinţată în perioada optimă se va afla în faza de înfrunzire (7-13 frunze), în majoritatea zonelor de cultură. La pomii fructiferi şi viţa de vie se va semnala starea de repaus biologic, la nivelul întregii ţări.
Aprovizionarea cu apă în cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a ţării. Izolat în nordul şi nord-estul Moldovei, precum şi în centrul Dobrogei se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol.
Specialiştii recomandă ca în zilele lipsite de precipitaţii să se realizeze lucrările agricole de sezon (arături, fertilizări, tăieri în vii şi livezi etc.).
Din punct de vedere meteorologic, în următoarele zile va predomina un regim termic al aerului normal în cea mai mare parte a ţării.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între -5 şi 6 grade Celsius, limite apropiate de mediile multianuale, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -2 şi 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul, iar temperatura minimă se va încadra între -8 şi 3 grade în cea mai mare parte a teritoriului, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, producându-se îngheţ la sol. Se prognozează precipitaţii mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului, la nivelul întregii ţări.
AGERPRES
