Sâmbătă, 4 noiembrie2017, s- a desfășurat ultimul eveniment din cadrul celei de a XXVIII –a ediție a manifestării Mihai Viteazul și Visul Unirii, ediție desfășurată cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Covasna.
Au participat elevi de la Școlile Gimnaziale „Ady Endre” din Sf. Gheorghe și „Mihail Sadoveanu” din Întorsura Buzăului, precum și elevi de liceu de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Liceul „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului. Primul popas a fost făcut la Brețcu, în fața bustului lui Mihai Viteazul. Elevi, cadre didactice și locuitori din Brețcu au depus o jerbă cu panglică tricoloră și flori, în semn de omagiu adus marelui Voievod care a unit Țările Române, lăsându – ne Visul său pentru reîntregirea României. Dna prof. Anca Preda a făcut o trecere în revistă a domniei lui Mihai Viteazul, importanța sa pentru români și locuitorii zonei, iar elevii au prezentat un moment poetic încheiat cu un cântec patriotic intonat de toți cei prezenți.
Următorul obiectiv la care ne-am oprit a fost Cimitirul internațional de la Poiana Sărată. Acest cimitir a fost construit la initiativa Societății Cultul Eroilor, în anul 1928, pentru cei căzuți în pasul Oituz. Luptele crunte, costișele și cazematele au fost ocupate pe rând de cele două alianțe ale armatelor care se confruntau. Astfel, aici își dorm somnul de veci 107 eroi cunoscuți, dispuși în patru parcele (români, austrieci, germani, unguri), iar în cripta comună au fost depuse osemintele a 1506 eroi necunoscuți. În 1933 în criptă au mai fost depuse alte oseminte de eroi, numărul final fiind 1609. Deasupra acesteia a fost ridicat un obelisc realizat în stil bizantin, cu inscripții, care vestește de atunci gloria celor căzuți în luptele de unificare a națiunii și îndemnul de a nu uita sacrificiul lor. Toți cei prezenți au ascultat evocarea luptelor, susținută de dl. col. în rezervă Ioachim Grigorescu. S- a depus o jerbă cu panglici tricolore și flori, și s-a păstrat un moment de reculegere.
Pe traseu ne-am întâlnit din nou cu istoria, la Borzești. Dna prof. Anca Preda ne-a povestit, în fața bisericii, legenda stejarului din această localitate, ne -a adus aminte din nou de măreția și vitejia domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt.
Și iată că pătrundem în județul Vrancea, ținut al jertfei și biruinței. Aici în toamna anului 1917 bătăliile purtate au fost o probă vorbitoare de capacitatea șefilor, de calitățile de bravură și energie ale soldatului român. Lupta lor, dârzenia, curajul, înălțarea deasupra suferințelor, uitare de sine, avânt și sacrificiu suprem în numele patriei se regăsesc în omagiul adus pe cele mai multe plăci din mausoleele din Mărăști, Soveja, Mărășești, Focșani, monumente ridicate în cinstea eroilor. Ne oprim la Mărășești și ne înclinăm în fața înscrisului de pe frontispiciul mausoleului ÎNTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI. Plini de sfială, pioși și cu respect, poate cu lacrimi în ochi, am trecut cu toții prin fața criptelor individuale, sau comune, reunindu- ne lângă sarcofagul așezat în centrul mausoleului, al generalului Eremia Grigorescu. Alte explicații date de dl. colonel Ioachim Grigorescu, jerbă, flori și multă admirație pentru acest brav conducător, și soldații români. Impresionantă este și Cupola Gloriei, înconjurată de basolierefuri și fresce care evocă luptele de la Mărășești și din împrejurimi. Nu am uitat muzeul. Găsim aici înscrisuri, documente, uniforme ale armatelor din primul război mondial, arme diverse de luptă, instalații de transmisiuni, fotografii din tranșee, spitatele de campanie etc. Impresionant este și peretele circular acoperit cu fresce care ne dăruiesc, în culori, istoria României din cele mai vechi timpuri. Și din nou ne aducem aminte de îndemnul generalului Eremia Grigorescu: PE AICI NU SE TRECE.
Obosiți, cu trăiri intense, cu sentimente patriotice, insuflate sau adâncite, ne întoarcem acasă, cred eu, cu gândul de a veghea la liniștea țării, la pacea care să se așterne aici și in jurul nostru.
Prof. ing. Maria Peligrad