O delegație a Despărțământului ASTRA Covasna – Harghita, formată din profesori, scriitori și oameni de cultură din județul nostru, se află zilele acestea la Simpozionul internațional „Memorie istorică și spiritualitate românească”, derulat la Iași, Cahul, Ismail și Odesa.
Evenimentul aflat la cea de-a XX-a ediție, are loc în perioada 25-30 octombrie, fiind organizat de către Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Centrul de Informare al României Ismail, Consulatul General al României la Odesa, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita, Cercul ASTRA „B.P. Hasdeu” Cahul și Asociația Cultural Creștină „Justinian Teculescu” Covasna.
Programul simpozionului este unul amplu și cuprinde prezentarea a numeroase lucrări privind istoria și spiritualitatea românească. Mai multe despre acesta ne-a declarat prof. dr. Luminița Cornea, reprezentantă a Despărțământului ASTRA Covasna – Harghita, care a proiectat de mai mult timp un asemenea eveniment de cinstire și prețuire a Episcopului Justinian Teculescu, născut în Covasna-Voinești, în anul 1865. „Ne bucurăm că am ajuns la etapa a doua a proiectului nostru prin care ne-am propus să cinstim faptele și activitatea deosebită desfășurată de episcopul nostru, adică episcopul originar din județul nostru, Justinian Teculescu. Prima etapă a fost cea din Republica Moldova, când pe zidul bisericii din Manta-Cahul, în septembrie 2016, a fost instalate și sfințite efigia și placa omagială dedicată Episcopului Justinian Teculescu. Același lucru ne-am propus în toamna acestui an și în Ucraina, la Ismail, unde a fost sediul Episcopiei de Ismail, Cetatea Albă și Cahul, în perioada 1924-1932, când ierarh era Justinian Teculescu. Este aceeași efigie cu aproximativ același text, doar că are și traducerea în limba ucrainiană (alfabet slav), pentru ca întreaga comunitate a localității să înțeleagă textul și să știe despre ce este vorba.”
Programul Simpozionului este urmãtorul:
Miercuri, 25 octombrie 2017 – are loc deschiderea lucrărilor Simpozionului, la Sala „Iustin Moisescu” Centrul Eparhial Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei (Moderator: Vasile Roman); se vor rosti cuvinte de salut de cãtre Areta Moșu, Vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA, Președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași, ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Ion Onuc Nemeș (Sibiu, România); Iulian Budescu (Cahul, Republica Moldova); Vasile Bâcu (Cernăuți, Ucraina); Ștefan Gencărău (Aix-en-Provence, Franța). În deschidere va vorbi prof.univ.dr. Cătălin Turliuc – Memorie, istorie și identitate națională în context european; vor urma lucrări în plen: Sorin Iftimi (Iași, România) – Locul Cetății Albe în istoria Moldovei; Florin Țuscanu (Roman, România) – Numirea și instalarea mitropolitului Visarion Puiu ca șef al misiunii ortodoxe din Transnistria; Ion Onuc Nemeș (Sibiu, România) – Grigore Vieru, poet al unității neamului; Nicolae Crețu (Chișinău, Republica Moldova) – Activități pastoral-misionare și culturale în Arhiepiscopia Chișinăului după 1992; Ștefan Gencărău (Aix-en-Provence, Franța) – Și blestematul ăsta de accent. Limba ca ultim depozitar identitar în cazul unor români din diaspora recentă.
Vor urma lansări editoriale: Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (editori), Minorități și identități naționale în spațiul central și est-european, Iași, 2016, 174 p.; „Revista română”, anul XXIII, nr. 3(89), toamnă 2017; „Sud-Vest. Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei”, anul VI, nr. 9-10(62-63), septembrie-octombrie 2017 – Prezintă: Prof.univ.dr. Mihai Toma, Secretar ştiinţific al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași.
Comunicările pe secțiuni se vor desfãşura astfel– Secțiunea: Memorie istorică și cultură românească (I) – Sala Românească, Colegiul „Sfântul Nicolae” Iași (str. Agatha Bârsescu nr. 9). Moderatori: Gheorghe Iutiș, Maria Danilov – Maria Danilov (Chișinău, Republica Moldova) – Note de călătorie în Basarabia meridională la 1857 (La 160 de ani de la apariția lucrării Suvenire de călătorie în Basarabia meridională de G. Sion, București, 1857); Gavriil Preda (București, România) – Raporturile de comandament româno-ruse în anii 1916-1918,de la cooperare la ostilitate; Vlad Dan Oanea (București, România) – Evoluția sistemului juridic în Basarabia după 27 martie 1918; Dinu Poștarencu (Chișinău, Republica Moldova) – Dispariţia unor tablouri de Nicolae Grigorescu, Edmond Aman-Jean şi Gogu Iliescu; Iulian Cătălin Dănilă (Iași, România) – Spațiul memoriei sociale și al spiritualității românești în presa culturală. Studiu de caz: revista „Însemnări literare” (nr. 9, 1 septembrie 1940); Rosina Caterina Filimon (Iași, România) – Florica Musicescu și Dinu Lipatti, ambasadori ai culturii românești.
Secțiunea: Memorie istorică și cultură românească (II) – Sala Românească, Colegiul „Sfântul Nicolae” Iași (str. Agatha Bârsescu nr. 9); Moderatori: Gheorghe Iutiș, Cristina Ungureanu; Irina Ioniță (Iași, România) – Titlu rezervat; Ion Vartan (Ploiești, România) – Miron Costin – sub zodia înțelepciunii; Irina Zamfira Dănilă (Iași, România) – Gavriil Musicescu – 170 ani de la naștere. Promovarea „ideii naționale” prin intermediul creației și interpretării muzicii corale; Luminița Cornea (Sf. Gheorghe, România) – Contribuția protopopului Teculescu la realizarea Marii Uniri –Alba Iulia, 1918; Marioara Preutu (Pașcani, România) – Mitropolitul Visarion Puiu; Roman Botezat (Dondușeni, Republica Moldova) – O mitropolie desființată și un mitropolit uitat: Visarion Puiu; Cristina Ungureanu (Pitești, România) – Despre împrumutul lingvistic în limba română. Aspecte diacronice șii sincronice; Luminiţa Botoşineanu, Veronica Olariu, Florin-Teodor Olariu (Iași, România) – Atlasele lingvistice româneşti, ca formă de memorie cultural-istorică; Cristina Ioniță (Iași, România) – Paradisurile fiscale și marea evaziune din România.
Secțiunea: Spiritualitate românească, Sala de conferințe, Colegiul „Sfântul Nicolae” Iași (str. Agatha Bârsescu nr. 9), Moderatori: Laurențiu Chiriac, Nicolae Ciobanu, Comunicări: Nicolae Ciobanu (Chișinău, Republica Moldova) – Sosirea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la Iași și numirea lui în funcția de exarh al Moldovei, Valahiei și Basarabiei; Dinu Balan (Suceava, România) – Ierarhi ortodocși văzuți de un prelat catolic: însemnări despre conducerea Bisericii Ortodoxe în Jurnalul arhiepiscopului Raymund Netzhammer; Ștefan Plugaru (Huși, România) – Biserici basarabene în perioada interbelică. Studiu de caz: parohia Coșernița, județul Orhei; Andrei Grosu (Iași, România) – Părintele Dimitrie Bejan sau cum să transformi suferința în bucuria întâlnirii cu Dumnezeu; Ioan Zonga (București, România) – Ocrotirea migranților și refugiaților de către cultele religioase pe teritoriul României; Iulian Budescu (Cahul, Republica Moldova) – Mitropolia Basarabiei. Bisericile Episcopiei Basarabiei de Sud; Laurențiu Chiriac (Vaslui, România) – Spiritualitatea ortodoxă românească de pe ambele maluri ale Prutului. Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Basarabiei.
Secțiunea: Memorie istorică și cultură românească. Sala de conferințe, Colegiul „Sfântul Nicolae” Iași, (str. Agatha Bârsescu nr. 9), Moderatori: Vasile Roman, Cristina-Emanuela Dascălu. Comunicări: Vasile Roman (Iași, România) – Identitatea națională – trecut, prezent și viitor; Oana Aurelia Gencărău (Oradea, România) – Elemente de cultură tradițională revelatoare de identitate la românii de acasă și de afară; Vasile Bâcu (Cernăuți, Ucraina) – Situația limbii române în Ucraina în contextul noii Legi a educației; Ecaterina Hlihor (București, România) – Republica Moldova – o identitate cu geometrie politică variabilă; Cristina-Emanuela Dascălu (Iași, România) – Identităţi scindate: Anatomia apartenenţei naţionale (Studiu de caz: Găgăuzia); Alexandru Boboc-Cojocaru (Iași, România) – Punctul de vedere rusesc asupra Transnistriei din perspectiva mass-mediei online sau propaganda rusă în spaţiul virtual de limbă engleză.
Joi, 26 octombrie 2017, Simpozionul se va desfășura la Cahul, în Republica Moldova, la Centrul de Cultură și Civilizație Românească de la Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” Cahul, Republica Moldova. Moderatori: Victor Axentii, Gheorghe Iutiș. Invitat este Ing. Șerban Teculescu (Paris, Franța). Comunicări vor fi susţinute de cãtre: Maria Barbă (Cahul, Republica Moldova) – Elena Alistar, pedagog de vocație, prima femeie în Sfatul Țării; Ioana-Aurelia Axentii (Cahul, Republica Moldova) – Justinian Teculescu – episcop pentru cele trei județe din sudul Basarabiei: Cetatea Albă, Ismail, Cahul; Ligia-Dalila Ghinea (Sf. Gheorghe, România) – Literatura și istoria, o simbioză perfectă; Victor Axentii (Cahul, Republica Moldova) – Comunicare funcțională în cadrul instrucțional.
Se va vizita, apoi Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Manta, raionul Cahul (paroh: pr. Iulian Budescu), unde în septembrie 2016 a fost montată și dezvelită efigia cu placa omagială dedicată Episcopului Justinian Teculescu.
Vineri, 27 octombrie 2017, lucrările se vor desfășura la Ismail, Ucraina, la Centrul de Informare al României – Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, Ucraina. Moderatori: Natalia Ursu, Areta Moșu. Va fi prezentată activitatea Centrului de Informare al României (Natalia Ursu), urmată de vernisajul Expoziției „Valeriu Cojocaru: fărâme ale unei vieți” (Vadim Bacinschi). Tot aici va avea loc prezentarea și sfințirea plăcii cu efigia Episcopului Justinian Teculescu (donație: familia Teculescu) – Invitați: Ing. Șerban Teculescu (Paris, Franța) și alți membrii ai familiei. Comunicări: Lilia Tsyganenko (Ismail, Ucraina) – Seminarul Teologic din Ismail „Episcopul Melchisedec”: pagini de istorie ; Mariana Daki (Ismail, Ucraina) – Formarea sistemului de învățământ în sudul Basarabiei în perioada administrației românești din anii 1918-1940; Constantin Ungureanu (Chișinău, Republica Moldova) – Locuitorii din sudul Basarabiei în perioada 1940-2001; Luminița Cornea (Sf. Gheorghe) – Aspecte ale pastorației Episcopului Justinian Teculescu la Ismail; Dan Prisăcaru (Iași, România) – Mareșalul Alexandru Averescu, fiu al Basarabiei și făuritor al României Mari. Repere ale unei vieți în serviciul Țării.
Toate comunicările din toate secțiunile vor fi urmate de dezbateri și discuții. Pe lângă simpozionul propriu-zis, participanții vor efectura vizite de documentare în satele Dumitrești (Dmîtrivka) și Ciamașir (Prioziornoe), raionul Chilia, regiunea Odesa.
Sâmbătă, 28 octombrie 2017, se vor face vizite de documentare la Mănăstirea „Schimbarea la faţă” din Borisăuca (Borisovka), raionul Tatarbunar, regiunea Odessa și la străvechea Cetate Albă, aflată la vărsarea Nistrului în Marea Neagră.
Duminică, 29 octombrie 2017, la Odessa, se va vizita Consulatul General al României la Odessa, unde va avea loc o întâlnire cu oficiali consulari, discuții; dar va fi şi o perioadã de timp alocatã vizitării orașului Odessa.
În cadrul Simpozionului se derulează și programul „Carte românească pentru românii din Basarabia” – donație de carte românească.
Cu acest prilej, comitetul de organizare a Simpozionului internațional „Memorie istorică și spiritualitate românească” mulțumește tuturor partenerilor și colaboratorilor, precum și participanților la itinerariul cultural Iași – Cahul – Ismail – Odessa (25-30 octombrie 2017), care prin contribuția financiară au susținut realizarea acestui proiect.
Efigie dedicată memoriei Episcopului Justinian Teculescu, dusă basarabenilor din Ucraina
În cadrul Simpozionului internațional „Memorie istorică și spiritualitate românească”, Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita și Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceasnu” din Iași, cu susținerea familiei Teculescu și a Asociației Cultural-Creștine „Justinian Teculescu”, și-au propus sfințirea și instalarea efigii Episcopului Justinian Teculescu în localitatea Ismail din Ucraina, așa cum, în toamna anului 2016, pe biserica ortodoxă din localitatea Manta – Cahul, a fost dezvelite și sfințite efigia și placa omagială în memoria Episcopului Justinian Teculescu. Considerăm că este o faptă demnă de cinstire și prețuire a Episcopului Justinian Teculescu (1865-1932) care, în perioada interbelică, a fost unul dintre ierarhii importanți ce-au contribuit substanțial la propășirea culturii, a tradiției și credinței ortodoxe strămoșești.
Ana Ciorici Costache
