Din datele statistice ale Eparhiei Ortodoxe a Clujului rezultă că mai ales în cursul anilor 1940-1941, din cele peste 50 de parohii din secuime, într-un număr de 16, majoritatea credincioşilor au fost siliţi sau forţaţi să treacă la diferite confesiuni maghiare. Printre acestea s-a aflat şi parohia ortodoxă Sf. Gheorghe, unde din 2119 suflete au mai rămas doar 40-50. (Alexandru Moraru, Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, 1936 -1957, Cluj-Napoca, 1989, p. 81)

  1. În scrisoarea epitropului Parohiei ortodoxe din Cernatul de Jos, Timar David, trimisă episcopului Nicolae Colan la Cluj, se spune: „…Eu temându-mă de ordinul domnului pretor n-am îndrăznit să mai încerc şi la domnia sa, am cerut ajutorul părintelui dr. Diaconescu din Sf. Gheorghe să intervină pe la prefectura judeţului, căci pe mine mă duşmănesc grozav peste tot locul că de ce am rămas lângă averea scumpei noastre biserici. (Alexandru Moraru, Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, 1936-1957, Cluj-Napoca, 1989, p. 239)

1941-1944. În Ardealul cedat, adică nu cedat, rupt din trupul ţării-mamă, grija sufletească a românilor ortodocşi este încredinţată Episcopiei Clujului, în frunte cu P.S. Episcop Nicolae Colan (născut în comuna Araci din judeţul Covasna). Preoţii din tractul Sfântu Gheorghe, în cea mai mare parte au plecat din primele zile ale cedării Ardealului, iar cei ce au avut curajul să mai rămână au fost expulzaţi. Se punea marea problemă a trimiterii de preoţi în această parte, lipseau însă cadrele. Episcopul Nicolae Colan face apel la învăţători şi din rândul lor se recrutează preoţi pentru Secuime: numindu-se în Sfântu Gheorghe preotul Petruţ Alexandru, în Breţcu preotul Sânmârtean Toma, în Covasna preotul Babiciu şi în Valea Mare preotul Ioan Roman. (File de istorie a Bisericii Ortodoxe din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, Gheorghe Vasilescu, mms, p. 18-19)

  1. În arhiva primăriei orașului Sf. Gheorghe se păstrează documente referitoare la monumentele istorice din oraș. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 22/8, dos. 4/1942)

1942-1943. În arhive se păstrează evidenţa nominală cu industriaşii care au cerut verificarea autorizaţiei de funcționare a unităților. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr.5/a, Registre, dos. 296/1942)

  1. În arhive se păstrează „planuri şi schiţe tehnice de construcţie a spitalului din Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Spitalul județean Sf. Gheorghe, dos. 11/1943)

1943-1944. În arhive se păstrează evidența „cetățenilor evacuaţi cu hotărâre judecătorească.” (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr.  5/a, Registre, dos. 358/1943)

1944 mai 3. Nu numai românii au avut de suferit. Lista, cuprinzând sute de persoane, înregistrează efectele deportării evreilor din judeţ şi oraşul de reşedinţă în lagărele de exterminare, la Auschwitz îndeosebi. Iată un exemplu: ,,Către Primăria oraşului Sf. Gheorghe … cu onoare vă rog să binevoiţi a-mi elibera un certificat din care să rezulte că la 3 mai 1944 am fost deportată împreună cu soţul meu, din motive rasiale din partea autorităţilor maghiare, în lagărele de concentrare germane, acesta din urmă neîntorcându-se până în prezent”. Sf. Gheorghe, 2 ian.1947. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe,  dos  nr. 24/1947)

1944 mai-iunie. În întreaga Transilvanie de Nord-Est erau 162.885 evrei. Autorităţile maghiare i-au strâns mai întâi în lagărele de la Târgu Mureş, Reghin, Bistriţa, Gherla, Dej, Cluj, Baia Mare, Cehei şi în ghetourile de la Oradea, Satu Mare, Sighet, Vişeul de Sus, Sfântu Gheorghe. Toţi evreii au fost deposedaţi de bunurile lor; cei care nu au acceptat de bună voie au fost torturaţi până au indicat locul unde-şi ascunseseră obiectele de valoare. La această acţiune de masă au participat reprezentanţi ai autorităţilor horthyste (prefecţi, subprefecţi, primari, ajutori de primari, secretari de municipii şi oraşe, jandarmi, poliţişti, militari, diverşi funcţionari de stat şi particulari etc.) (Petre Ţurlea, „Români şi unguri”, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2011, p. 172)

1944 septembrie 9. Generalul Grigore Bălan, comandantul secund al Diviziei 1 Munte, este grav rănit în luptele din Sf. Gheorghe şi Arcuş. A decedat în ziua de 13 septembrie 1944, în Spitalul de zonă, din Sinaia. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 20, f. 30)

1944 septembrie 9. Locotenentul David Păiş, din batalionul 3 Vânători de Munte, a căzut în luptă lângă Sf. Gheorghe. Pe acest loc, s-a ridicat un monument. Mormântul este un obelisc de formă prismatică din beton masiv fiind îngrădit cu gard metalic. Pe monument se află o placă de marmură cu inscripţia: „Glorie eroului Lt. Păiuş căzut la 9.09.1944, în luptele contra fasciştilor”. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 20, f. 30)

1944 septembrie 14. Primarul Ilie Sima adoptă o decizie prin care „este autorizat Ofiţerul stării civile să înscrie ulterior în registrul pentru morţi, toate decesele ivite pe teritoriul oraşului Sf. Gheorghe, neînmatriculate din cauza forţei majore”. În preambulul actului, măsura era motivată astfel: „Văzând raportul Ofiţerului stării civile al acestui oraş asupra deceselor nedeclarate şi neînscrise, ivite în timpul luptelor avute în jurul acestui oraş, Având în vedere că, din cauza tirului artileriei şi activităţii aviaţiei armatei cuceritoare, populaţia oraşului nu a putut face faţă în termen declaraţiunilor cazurilor de moarte, conform prevederilor legale, decidem…”  (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 4/1944)

1944 septembrie 26. Prefectul judeţului Treiscaune solicită primăriilor din judeţ să înainteze rapoarte referitoare la starea comunelor. Pe baza chestionarelor trimise, rapoartele cuprind date privind: „Starea în care se găseşte comuna; numărul populaţiei rămase, numărul vehicolelor pe categorii, numărul animalelor pe categorii, situaţia drumurilor şi podurilor, situaţia bisericilor şi şcolilor, situaţia localului primăriei şi a imobilelor, precum şi a actelor de satre civilă, situaţia agricolă, industrială, a depozitelor de materiale, funcţionarilor comunali, a dispensarelor şi medicilor umani şi veterinari, mijloacele existente în comună pentru asigurarea populaţiei şi starea de spirit a populaţiei. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, Inv. Nr. 17, Cabinetul Prefectului, nr. 60/1944

1944 octombrie 8. A avut loc primul serviciu divin după eliberarea oraşului. S-a oficiat Sfânta Liturghie şi apoi Parastasul pentru eroii căzuţi în luptele de eliberare a oraşului. (Românii din Covasna şi Harghita, p. 364 )

1944 octombrie 24. Primăria se ocupă de înmormântarea „prizonierilor germani morţi”, nr. 279/1944, dar şi a eroilor români căzuţi „în luptele contra ungurilor pentru dezrobirea Ardealului”. Un asemenea caz a avut loc în data de 24 octombrie 1944. Prin Adeverinţa nr. 920/1944, Eugen Sibianu, primarul oraşului, adeverea că „Dl Căpitan Mihail Grecu din Batalionul 4 Vânători de Munte Predeal, a căzut pe câmpul de luptă în teritoriul comunei Sâncrai din jud. Treiscaune şi a fost găsit de către sora sa, Anastasia Grecu învăţătoare, împreună cu cumnatul Ioan Genţea din comuna Samara, jud. Argeş, în ziua de 22 octombrie 1944. Înmormântarea s-a făcut cu participarea autorităţilor militare şi civile şi a preotului militar din oraşul Sf. Gheorghe, cu ceremonia obişnuită, în ziua de 24 octombrie 1944, fiind îngropat în cimitirul eroilor din acest oraş”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 942/1944)

1944 octombrie 25. Primarul orașului primește următoarea solicitare: „Domnule Primar, Comitetul Frontului Democratic din Sf. Gheorghe, compus din Partidul Comunist, Uniunea Sindicatelor şi Uniunea Populară Maghiară cu onoare vă rugăm să binevoiţi a pune la dispoziţia frontului pentru ţinerea unei adunări populare în sala cinematografului, din data de 29 octombrie 1944, la ora 10 a.m.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 5, partea a II-a, nr. 1088/1944)

1944 octombrie 28. Primăria oraşului Sf. Gheorghe transmite Prefecturii judeţului Braşov și Arhivelor Statului Braşov, următoarea solicitare: „Avem onoarea a Vă ruga să binevoiţi a aproba să ni se predea lăzile cu obiectivele evacutae în anul 1940 luna septembrie la Dvs. întrucât avem absolută nevoie, pentru începerea noii administraţii româneşti. Cu primirea lor, delegăm pe dl. Moldovan Alexandru, economul primăriei. Sf. Gheorghe, la 28 octombrie 1944. Primar, Eugen Sibianu, Secretar general, Dr. V. Potcoavă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 5, partea a II-a, nr. 1097/ 1944).

1944 octombrie. În Darea de seamă asupra situaţiei poliţieneşti de pe raza Legiunii de Jandarmi Trei Scaune, printre altele, se spune: „Populaţia în general este nemulţumită prin faptul că li se ia fără nici o formă, de către ostaşii ruşi, cerealele, vitele, alimentele şi diferite lucruri casnice. (…) Propaganda contra Statului se face de către iridenta maghiară sub masca partidului comunist. Alarmism s-a produs de către iredentiştii maghari, spunând că trupele germano-maghiare se găsesc la 13 km. de Sf. Gheorghe, în realitate acestea erau în retragere, dincolo de Tg. Mureş. Deasemenea au mai lansat zvonuri că în urma depunerii armelor de către armatele maghiare, Uniunea Sovietică va da Ungariei Ardealul de Nord, până la graniţa din anul 1940”. (ANC, Fond Legiunea de Jandarmi Trei Scaune, dosar nr. 18/1945, p. 108)

1944 noiembrie 8. Ziarul „Dezrobirea”, din Sf. Gheorghe, „primul ziar românesc din Ardealul eliberat”, publică articolul „Un vechi luptător pentru cauza naţională”, în care se spune: „Înregistrăm cu vădită bucurie sosirea dlui Petre Marcu în oraşul nostru, ca director al gimnaziului românesc. Prezenţa d-sale va umple desigur un gol important în viaţa culturală a oraşului. Dl. Marcu a mai activat cu mulţi ani înainte de 1940, pe aceste meleaguri, îndeplinindu-şi funcţia de director de şcoală într-un mod ireproşabil”. („Dezrobirea”, Anul I, nr. 43, p. 4)

  1. În arhivele bisericești se păstrează rapoarte privind situația parohiilor și bisericilor după retragerea armatei germane. Corespondență cu prefectul din Trei Scaune referitoare la soarta românilor din protopopiat. (Arhiva CEDMNC, Fond Protopopiatul ortodox Sf. Gheorghe, dos. nr. 111)
  2. Primăria întocmește rapoarte, situații și tabele referitoare la bunurile imobile ale evreilor din Sfântu Gheorghe trimiși în lagărele de concentrare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 16, dos, 1,2 și 3/1944)
  3. În arhiva primăriei orașului Sf. Gheorghe se păstrează fișe personale de evidență a populației orașului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 7, dos. 38/1944)
  4. Poliția orașului întocmește „tabele nominale ale comercianţilor şi ale industriaşilor din raza oraşului.” (ANC, Fond Poliția orașului Sfântu Gheorghe, dos. 125/1944)

1944-1945 În arhive se păstrează evidența „celor evacuaţi cu hotărâre judecătorească.” (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr.  5/a, Registre, dos. 358/1943)

1944-1945. În arhive se păstrează evidența „averii mobile şi imobile a celor plecaţi din ţară”. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr.5/a, Registre, dos. 360/1944)

1944-1945. După eliberarea judeţului de ocupaţia străină în 1944, Legiunea de Jandarmi s-a numărat printre instituţiile ce urmau să restabilească autoritatea statului român în această zonă. Este ştiut faptul că reinstaurarea realei administraţii româneşti în Trei Scaune a eşuat ca urmare a intervenţiei Comisiei Aliate (Sovietice) de Control, situaţie menţinută şi după 6 martie 1945. (Baicu Vasile Dan, Istorie şi arhivistică în Arcul Intracarpatic, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe,  2003, p. 118)

1944-1945. În arhive se păstrează adrese, facturi referitoare la chletuielile suportate de cetăţenii judeţului cu întreţinerea armatei aliate (soldaţi sovietici) și corespondenţă cu ,,comisia de rechiziţie”. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr nr.22/6. Acte administrative, dos. nr. 5)

1944-1945. În arhive se păstrează corespondenţă, tabele nominale referitoare la funcţionarii de pe teritoriul judeţului evacuaţi din Basarabia şi Bucovina. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr 10)

1944-1945. În arhive se păstrează Corespondenţă, tabele, procese-verbale referitoare la pagubele suferite de cetăţenii oraşului în urma războiului; tabel cu suprafetele de pământ deţinute de refugiaţi şi ,,fascişti”. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr 98)

  1. Primăria întocmește tabelul nominal cu „absenteiștii și cu persoanele care s-au reîntors la domiciliu, după terminarea celui de-al doilea Război Mondial”. (ANC Fond Prefectura Treiscaune, Inv. nr. 27, dos. nr. 6/1945)
  2. Primăria întocmește „fișele cetățenilor români din Sfântu Gheorghe (civili și militari) refugiați (ANC Fond Prefectura Treiscaune, Inv. nr. 27, dos. nr. 797 și 798/1945)
  3. În arhiva Direcției județene de Statistică Covasna se păstrează date referitoare la recensământul „situația copiilor” din orașul Sfântu Gheorghe. (ANC, Fond Direcția Județenă de Statistică Covasna, Sf. Gheorghe, dos. 34/1945 )
  4. Și-a încetat activitatea farmacia lui Cherghi Victor Pop, lider politic român din perioada interbelică. (ANC, Fond, Sfatul Popular al Raionului Sf. Gheorghe, Inv. 639, dos. 508)
  5. În arhive se păstrează documente referitoare la înfăptuirea reformei agrare, respectiv situații și fișe pe localități. (ANC, Fond Regiunea Agricolă Sf. Gheorghe, dos. 131/1945)
  6. În arhive se păstrează documente referitoare la întocmirea unei situaţii referitoare la numărul refugiaţilor care s-au retras odată cu armatele germane şi maghiare după data de 23 august 1944. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr . 68)
  7. Primăria oraşului Sfântu Gheorghe adresează o solicitare Comisiei Aliate de Control a oraşului pentru a interveni pentru desfiinţarea lagărelor de internare din Feldioara şi Arini (Braşov) unde sunt închişi cetăţeni ai judeţului. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr . 105)
  8. În arhive se păstrează corespondenţa dintre Primăria oraşului şi Prefectura judeţului referitoare la situaţia maşinilor de tipărit proprietatea U.R.S.S. aflate în tipografia „Dolgozók Szava”. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr . 112)
  9. În arhive se păstrează corespondența referitoare la evacuarea imobilului Băncii Naţionale de către locatarii care au ocupat ilegal spaţiul. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv.nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr . 212) (va urma)

Dr. Ioan Lăcătușu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail