1937-1940. Între anii 1937-1940 postul de șef al stației C:F.R. Sf. Gheorghe a fost ocupat de N.I. Dumitraşcu, unul din marii folclorişti români din perioada interbelică (născut în 6 decembrie 1888, în Boureni, jud. Dolj – decedat în 5 feb. 1963, în Craiova). Încă din anii de liceu (1904-1905) a început activitatea de folclorist, iar de-a lungul anilor a cules poveşti, povestiri, legende, glume, ghicitori, colinde şi poezii populare din toate zonele ţării, dar mai ales din judeţul Trei Scaune, publicându-le în 30 de cărţi. A fost mereu prezent şi în munca de propăşire a culturii şi spiritualităţii româneşti din zona judeţului Treiscaune. A publicat la numeroase reviste. Volumul Cântări de stea şi colinde, apărut în 1928, prefeţat de Nicolae Iorga, a primit premiul Academiei Române. (Românii din Covasna şi Harghita.)
Iscodind printre călători în răgazul dintre două trenuri şi mai cu seamă deplasându-se fără preget cu căruţa, calul sau bicicleta, pe urma informaţiilor dobândite în staţie, folcloristul a notat de pretutindeni cele auzite în zona gărilor pe care le-a slujit. Timp de mai mulţi ani, culegerile folcloristului N.I. Dumitraşcu s-au materializat în peste 30 de volume şi broşuri precum şi în alte două colecţii de texte inedite. Dar activitatea lui N.I. Dumitraşcu s-a făcut cunoscută şi prin alte materiale folcloristice publicate în presa vremii. Se poate înţelege, desigur, că în cei peste 30 de ani de activitate profesională, şi chiar mai mulţi închinaţi folcloristicii, N.I. Dumitraşcu a cunoscut importante personalităţi ale culturii şi artei româneşti; cu o parte dintre acestea a corespondat ani în şir solicitându-le, în primul rând, opinii de specialitate, de colaborare în editarea unor lucrări ce le avea mereu în atenţie. Un exemplu îl constituie corespondenţa pe care o va expedia pe adresa preotului folclorist, Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa (1895-1992). „Gara Sfântul Gheorghe în 8 octombrie 1938. Taică părinte! Uite ce te rog: răspunde-mi, pe alăturata carte poştală, dacă sunt în viaţă A. Borşianu de la Cluj (muzicantul), precum şi N. Mateescu – o fost în ultimul timp pe la Brăila (povestitorul nostru bătrân). Mă impresionează pe mine. Din ai noştri a mai murit cineva? N-am primit cam de mult „Izvoraşul”. În 25 august l-am vizitat pe Moş Gorovei la Fălticeni şi, ce-i mai interesant, nu l-am lăsat până nu ne-am fotografiat împreună: doi bătrâni! Cică n-are decât 74 de ani! Păcat că afară vremea era urâtă: ploua mereu; dar totuşi m-a dus prin tot oraşul să-l văd. Alte noutăţi folcloristice! Cred că sunt cam slabe! Sănătate şi voie bună! Aştept răspuns. N.I. Dumitraşcu, şeful gării Sfântul Gheorghe. (Folclor şi folclorişti din judeţele Covasna şi Harghita, Nicole Bucur, Constantin Catrina, Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 2011.)
- În oraşul Sf. Gheorghe s-a organizat Reuniunea Meseriașilor, Comercianţilor şi Muncitorilor Români, care vor intra în categoria acestei legi. Iată ce scria „Tribuna Noastră” numărul festiv no. 49/1938, premergător acestei consfătuiri: „La Sf. Gheorghe, în regiunea secuizată, se cimentează azi o fortăreaţă economică, prin constituirea Reuniunii Meseriaşilor, Comercianţilor şi Muncitorilor Români din jud. Treiscaune. Manifestaţia publică ce se va face, vorbirile ce se vor rosti, şi hotărârile luate cu această ocaziune vor fi tot atâtea dorinţe de afirmare a voinţei româneşti de a stăpâni pe veci aceste plaiuri şi de a scutura jugul economic care ne apasă în propria noastră ţară, aşa precum ne-am descătuşat de robia politică de acum 20 de ani”. (Buletinul „ASTRA” nr.2-4/1938, p. 11)
- Pe troiţa ridicată în curtea Centrului Străjeresc din Sf. Gheorghe (azi, Colegiul Naţional Mihai Viteazul) era scris următorul text: „În memoria eroilor căzuţi pentru Ţară şi Rege. Executată şi donată de profesorii şi elevii Liceului industrial din Buzău”. (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 25)
- Prefectul jud. Treiscaune, col. C. Petrini trimite Episcopului Vadului, Feleacului şi Clujului, Nicolae Colan, o cerere prin care solicită acordarea unui sprijin pentru construirea noii catedrale din Sf. Gheorghe. În scrisoarea menţionată se arată că, oraşul Sf. Gheorghe „capitala judeţului secuizat Treiscaune cu o populaţie ortodoxă de peste 2500 de suflete, nu are nici până la această dată o biserică catedrală. Are o mică biserică ortodoxă aşezată la marginea oraşului, cum era obiceiul pe vremea vechii domninaţii”. Din răspunsul de pe verso reiese că Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului a acordat suma de 2000 de lei pentru construcţia catedralei ortodoxe române din Sf. Gheorghe. (Alexandru Moraru, Nicolae Colan Episcopul Vadului, Feleacului şi Clujului, 1936 -1957, Cluj-Napoca, 1989, p. 297)
- Poliția orașului a întocmit „tabelele nominale cu deținătorii autovehiculelor puse în circulaţie din judeţ, trecute în evidenţa Poliţiei oraşului Sf. Gheorghe” (ANC, Fond Poliția orașului Sfântu Gheorghe, dos. 99/1938)
1938-1940. Centrul de Pregătire a Străjerilor a activat în Sf. Gheorghe, în actualul local al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”. „Potrivit articolului 5 din legea pentru organizarea şi funcţionarea „Străjii Ţării” făceau parte din organizaţie tinerii de la 7-18 ani şi tinerele de la 7-21 ani.Cei trecuţi de această vârstă puteau fi comandanţi şi comandante în unităţile de străjeri. În acest sens la cursurile care durau în medie 3 săptămâni participau viitorii conducători de cuiburi şi centurii din întreaga ţară , proveniţi din rândul cadrelor didactice, preoţilor, ofiţerilor, medicilor şi altor „29 profesiuni – maiştri, mecanici, pedagogi, ziarişti, artişti, electricieni, cântăreţi bisericeşti , economi , etc ”. Numărul acestora, pe serie, oscila între 500 şi 200 de „cursişti” în funcţie de anotimp sau situaţia politico-militară a momentului. În perioada de existenţă a Centrului au fost organizate 59 de serii, având în medie un număr de 307 cursişti (număr mediu calculat la seriile 50,51,53,57,58,59 ) fapt ce ne face să credem ca aici au fost instruiţi aproximativ 18.000 de viitori conducători ai străjerilor”. (Vasile Stancu, Activitatea desfăşurată de Centrul de iniţiere al organizaţiei „Straja ţării” din Sf. Gheorghe reflectată în Buletinul Astrei al Despărţământului Central al Judeţului Trei Scaune, în „Angvstia”, nr. 10/2005, p. 143
- Tabelul cu cele 14 întreprinderi din oraşul Sf.Gheorghe cuprinde date despre: Manufactura de Tutun, Uzinele Textile, o fabrică de spirt, o fabrică de sobe, o fabrică de căramidă la Chilieni (ing. Chelaru), două mori, două ateliere de tâmplărie, un atelier mecanic, o torcătorie de in, şi câte un rotar, strungar şi perier. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 855/1939)
- Presa locală publică circulara privind implicarea autorităţilor publice locale în promovarea datinelor de Crăciun şi Anul Nou. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 860/1939)
- Este dată publicității circulara privind „lichidarea reformei agrare”. În circulară se informează despre faptul că Ministrul de Interne a luat o serie de măsuri de ordin juridic administrativ pentru „accelerarea limpezirii juridice a proprietăţilor expropiate în scopul lichidării reformei agrare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 863/1939)
- Tabel nominal cu invalizii de război din Sf. Gheorghe cuprinde 34 de persoane. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 866/1939)
- Este înregistrată circulara prin care se dispune ca, la încheierea căsătoriilor, să se ceară bărbaţilor să dovedească că situaţia lor militară este în ordine. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 875/1939)
- Prefectura jud. Treiscaune transmite în teritoriu circulara privind obligativitatea introducerii în publicaţii, de genul almanahurilor, anuarelor şi calendarelor, a materialelor de propagandă naţională. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 879/1939)
- Este afișată circulara Ţinutului Bucegi prin care se transmite spre publicare Afişul, tipărit în limbile română, maghiară şi germană cuprinzând Apelul către Ţară semnat de Constantin Argetoianu (după asasinarea lui Armand Călinescu). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 764/1939)
- Este adusă la cunoștința publică circulara Ţinutului Bucegi prin care se transmite spre publicare Manifestul-Progam al Frontului Renaşterii Naţionale, redactat de prof. Constantin Giurescu, Ministrul Renaşterii Naţioanle. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 776/1939)
- În apelul Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov adresat comercianţilor şi industriaşilor din judeţele Braşov şi Treiscaune este reluată chemarea, prin care toți membrii Camerei respective sunt îndemnați să „contribuie la subscripţia bonurilor pentru înzestrarea Armatei” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 867/1939)
- În arhiva primăriei orașului Sf. Gheorghe se păstrează documente privind „întabularea a 13 terenuri și imobile proprietatea primăriei, situate în stațiunea locală Șugaș Băi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 22/8, dos. 387/1938 -1939)
- În arhiva primăriei orașului Sf. Gheorghe se păstrează dosare care cuprind: tabele nominale cu refugiații din oraș, după Dictatul de la Viena; evidența locuințelor părăsite, proprietatea evreilor trimiși în lagăre și a românilor evacuați și refugiați. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 7, dos. 288/1940)
- În arhiva primăriei orașului Sf. Gheorghe se păstrează documente privind construirea Catedralei ortodoxe din oraș, construcție întreruptă după aplicarea prevederilor Dictatului de la Viena. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 22/8, dos. 6/1936-1940)
- Primăria întocmește tabelul nominal cu proprietarii bunurilor imobile din Sfântu Gheorghe, refugiați în România după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 13, dos. 13/1940)
- Primăria întocmește tabelul nominal cu etnicii maghiari refugiați în Sfântu Gheorghe, din diferite localități din România, după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. nr. 13, dos. 15/1940)
- Primăria primește cererea de autorizare a Adunării Generale a Farmaciştilor din judeţul Trei Scaune (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 93/1940)
- După luna septembrie, Primăria primește cererea de autorizare adresată de Dr. Olteanu Illyés (cunoscutul medic român Ilie Olteanu) de a i se elibera o autorizaţie pentu a se putea muta în România (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 95/1940)
- Asociaţia Agricultorilor din Treiscaune (Háromszékvármegyei Gazdakör Gazdasági Egyesület) solicită autorizaţie de funcţionare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 149/1940)
- Observatorul de Studiere a Cutremurelor din Budapesta (Földrengési Observatorium Budapest) solicită Primăriei date despre cutremurul din seara zilei de 22 octombrie 1940. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 306/1940)
- Primăria primește informarea făcută de către numitul Zoltán Sándor de preluare în regim de chirie a unei suprafeţe de pământ din proprietatea Dr. Stanciu Vasile refugiat, fost primar al orașului Sfântu Gheorghe (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 376/1940)
- Primăria primește solicitarea privind autorizarea statutelor de funcţionare şi a conducerii Asociaţiei germanilor din împrejurimea oraşului Sfântu Gheorghe (A Sepsiszentgyőrgyi német szomszédságok) (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 431/1940)
- Primăria primește solicitarea vizând găsirea unei locaţii noi pentru tribunal, ca urmare a pagubelor suferite de către clădirea instituţiei, în urma cutremurului (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 442/1940)
- Primăria publică informarea privind apariţia şi costul publicaţiei „Cartea de Aur a martirilor şi a eroilor ardeleni” (Erdélyi Mártirok és Hősök Aranykönyvé) (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 445/1940)
- Primăria primește solicitarea de eliberare a autorizaţiei de construcţii de către Colegiul „Szekély Mikó” ca urmare a pagubelor produse în urma cutremurului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 451/1940)
- Primăria trimite la Budapesta informarea solicitată despre starea obiectivelor româneşti de apărare (tranşee, tunuri de control ș.a.). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 457/1940)
- Primăria primește informarea Judecătoriei de Ocol Sfântu Gheorghe cu privire la pagubele produse de către cutremur. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 490/1940)
- Primăria primește, spre executare, interdicţia emisă către instituţiile economice ale statului de a face referire la problema legată drepturile de proprietate a evreilor şi a reformei agrare făcute de statul român. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 500/1940)
- Primăria primește, spre aprobare, cererea adresată de către Asociaţia Angajaţilor Fabricii de Tutun de prelungire a autorizaţiei de funcţionare a magazinului propriu (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 517/1940)
- Primăria primește, spre executare, dispoziţia referitoare la „stoparea afluenţei” aşezării refugiaţilor în „patria mama” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 520/1940)
- Primăria întocmește evidența actelor doveditoare ale funcţionarilor „cu sumele care le-au fost scăzute din salariu, drept contribuţii pentru dotarea armatei române” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 524/1940)
- Primăria aprobă cererea de acordare a unui birou, pentru Oficiul Eroilor (Vitézi Szék) (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 530/1940)
- În arhive se păstrează „acte referitoare la respingerea solicitării lui Witkowszky Antal de a fi autorizat în editarea unui cotidian cu caracter pamfletar”. (Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 664/1940)
- Primarul orașului primește invitaţia de a participa „la spectacolul omagial de la Budapesta pentru comemorare celor dispăruţi „De la Szeghed la Zagon”(„Szegedtől-Zágonig”) (Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. Anul 1940 II, dos. 760/1940)
1940-1945. În arhive se păstrează procesele -verbale despre predarea-preluarea serviciilor primăriei Primăriei, a instituţiilor subordonate primăriei, precum şi a averii mobile şi imobile a oraşului în septembrie 1940 (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr nr.22/6 . Acte administrative, dos. nr . 219) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu