Ziua internaţională a arhivelor este marcată, anual, la 9 iunie, în cadrul Săptămânii internaţionale a arhivelor #IAW2023 (5-9 iunie). Arhivele sunt produsul documentar al activităţii umane şi, ca atare, constituie mărturii de neînlocuit ale evenimentelor trecute. Ele asigură funcţionarea democratică a societăţilor, identitatea indivizilor şi comunităţilor şi lucrează în apărarea drepturilor omului, notează site-ul oficial al Consiliului Internaţional al Arhivelor (ICA), https://www.ica.org/.
În 2023, Consiliul Internaţional al Arhivelor aniversează 75 de ani de la înfiinţarea sa, la 9 iunie, sub auspiciile UNESCO. ICA este o organizaţie internaţională neutră, non-guvernamentală, cu sediul în Franţa. Organizaţia, cu reprezentare în 198 de ţări, promovează administrarea şi utilizarea înregistrărilor şi arhivelor, precum şi conservarea patrimoniului arhivistic al umanităţii din întreaga lume, prin schimb de experienţă, cercetare şi idei privind probleme de management în arhivistică, de gestionare şi de organizare a instituţiilor de arhivă. România a devenit membră ICA, cu prilejul Congresului de la Florenţa din 1956, se menţionează pe http://arhivelenationale.ro/.
Sub egida Societăţii Naţiunilor, Institutul de Cooperare Intelectuală a creat, în 1931, un Comitet Consultativ Permanent pentru Arhive, care, trei ani mai târziu, a publicat primul Ghid internaţional de arhive. La 9 iunie 1948, a fost creat Consiliul Internaţional pentru Arhive (ICA), primul preşedinte fiind Charles Samaran, directorul general al Arhivelor Franţei. Consiliul a început imediat un proces de cooperare cu organizaţii surori precum IFLA, ICOM şi ICOMOS.
ICA a ţinut prima sa adunare şi primul său Congres în 1950, fiind creat „Archivum”, primul jurnal oficial al ICA. Pe tot parcursul Războiului Rece, ICA a persistat în deschiderea accesului la arhive pentru istorici, indiferent de graniţele politice, cu sprijinul financiar şi intelectual al UNESCO. Acest lucru s-a realizat prin promovarea ICA a partajării înregistrărilor microfilmate cu ţările care nu au astfel de înregistrări şi prin publicarea lucrării „Guide to the Sources of the History of Nations between 1958 and 1984” (60 de volume). În 1968 a fost creată prima filială regională în Asia de Sud-Est (SARBICA), pentru a permite ţărilor care au condiţii similare să participe activ la ICA şi să colaboreze între ele. Până în 2009, au fost înfiinţate 13 filiale la nivel global.
În 1994, ICA a publicat primul său standard, Standardul Internaţional pentru Descrierea de Arhivă (ISAD(G)). A fost adoptat rapid de arhiviştii din întreaga lume şi a reprezentat începutul procesului de creare a unei suite de standarde pentru descrierea colecţiilor. În 1996, ICA a adoptat Codul său de etică pentru profesioniştii arhivelor din întreaga lume. În acelaşi an, la Beijing, a avut loc Primul Congres Internaţional al Arhivelor din afara Europei şi Americii de Nord. China a preluat preşedinţia ICA pentru un mandat de patru ani. La 10 noiembrie 2011, Conferinţa Generală a UNESCO, în sesiunea sa plenară, a adoptat Declaraţia Universală privind Arhivele.
La Congresul Internaţional de la Viena din 2004 a fost adoptată o rezoluţie prin care se cerea Organizaţiei Naţiunilor Unite să instituie o Zi internaţională a arhivelor. Unele ţări hotărâseră deja să adopte o zi a arhivelor naţionale, cu scopul de a sensibiliza atât publicul larg, cât şi factorii de decizie cu privire la importanţa arhivelor. În 2005, în cadrul celei de-a 33-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris, data de 27 octombrie a fost proclamată Ziua mondială a patrimoniului audiovizual, ce are ca obiectiv evidenţierea importanţei arhivelor audiovizuale. A fost o excelentă iniţiativă, însă nu erau singurele arhive aflate în pericol şi care aveau nevoie de protecţie.
În noiembrie 2007, Adunarea Generală anuală a Consiliului Internaţional al Arhivelor (ICA) a hotărât ca la data de 9 iunie, anual, să fie marcată Ziua internaţională a arhivelor. Alegerea a fost adoptată de către Biroul Executiv al ICA, precum şi de întreaga comunitate în domeniul arhivelor la nivel mondial, potrivit https://www.ica.org/.
Începând din 2019, Ziua internaţională a arhivelor este cuprinsă în Săptămâna internaţională a arhivelor. În general, Ziua internaţională a arhivelor are următoarele obiective: sensibilizarea publicului cu privire la importanţa înregistrărilor şi a arhivelor; sensibilizarea factorilor de decizie cu privire la beneficiile managementului înregistrărilor pentru buna guvernare şi dezvoltare; îmbunătăţirea înţelegerii de către sectorul public şi privat a necesităţii conservării şi accesului arhivelor pe termen lung; prezentarea documentelor unice, extraordinare şi rare păstrate în instituţiile de arhivă; promovarea imaginii înregistrărilor şi arhivelor pentru a le spori vizibilitatea la nivel global.
În 2023, Ziua internaţională a arhivelor este marcată în cadrul Săptămânii internaţionale a arhivelor #IAW2023, a V-a ediţie, care are loc în perioada 5-9 iunie. Evenimentul se desfăşoară sub tema „#ArchivesUnited” şi va celebra împlinirea a 75 de ani de la crearea Consiliului Internaţional al Arhivelor, 75 de ani de muncă dedicată pentru susţinerea importanţei înregistrărilor şi arhivelor, precum şi a meseriei de arhivar. Activităţile planificate pentru această săptămână urmăresc să aducă voci diferite pentru a reflecta asupra istoriei ICA, deschizând discuţii cu privire la viitorul şi viziunea sa şi sărbătorind realizările şi contribuţiile celor care şi-au adus aportul la crearea reţelei profesionale internaţionale diverse care este ICA.
Tot în 2023, Congresul Consiliului Internaţional al Arhivelor va avea loc la Abu Dhabi, în perioada 9-13 octombrie, mai notează site-ul oficial al ICA.
AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Expoziţia ‘Din tezaurul cancelariilor voivodale româneşti’, cu documente istorice din colecţiile Bibliotecii Academiei Române recuperate recent de la Arhivele Naţionale.
