Pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la Dictatul de la Viena, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) împreună cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” publică în cotidianul „Mesagerul de Covasna” un ciclu de articole sub genericul 80 de ani de a Dictatul de la Viena. Dăinuire românească prin credință și cultură. Cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, la Editura Eurocarpatica, în cursul acestui an, urmează să apară volumul Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român, ediție îngrijită de de Ioan Lăcătușu și Vasile Stancu. Duminică, 30 august 2020, ora 12, la Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, va fi vernisată expoziția documentară cu aceeași tematică.
Biroul de presă al CESCH
Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra proporului român
Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a fost actul samavolnic impus de Hitler şi Mussolini, care a dezlipit de România 43.591 km pătraţi de teren şi aproximativ 2,5 milioane locuitori, din care majoritatea erau români, urmaţi de germani şi evrei. Din acest moment începe perioada de asuprire a romanilor şi evreilor (consideraţi deopotrivă minoritate), măsuri discriminatorii susţinute de normele legale adoptate de statul maghiar din acea perioadă. Aceste măsuri discriminatorii împotriva celor două minorităţi vor afecta nu doar drepturile civile patrimoniale ale nemaghiarilor din Transilvania de Nord-Vest, ci toate drepturile fundamentale ale omului, mergând atât de departe încât se va aduce atingere însuşi dreptului la viaţă.
Documentele consemnează atrocităţi de o cruzime inimaginabilă: jafuri, distrugeri, asasinate în masă şi individuale, schingiuiri, expulzări, deportări, persecuţii, maltratări, arestări ilegale, internări în lagăre şi închisori, trimiterea în detaşamente de lucru, iar bărbaţii între 18-60 de ani pe front, în linia întâi, profanări, jafuri şi distrugeri de biserici şi monumente istorice ş.a. Pe baza unor legi rasiale au fost efectuate confiscări, exproprieri, rechiziţii ale proprietăţilor româneşti şi ridicarea autorizaţiilor de funcţionare a firmelor româneşti.
Şcolile româneşti de toate categoriile au fost desfiinţate. Limba română s-a interzis cu desăvârşire în toate instituţiile şi nu era permisă nici în localurile publice sau pe stradă. Aproape toţi preoţii ortodocşi şi greco-catolici au fost expulzaţi, iar majoritatea credincioşilor români din localităţile etnic mixte, obligaţi să treacă la confesiunile de expresie maghiară. Majoritatea bisericilor româneşti au fost profanate, jefuite şi devastate, iar 23 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Treiscaune au fost dărmate samavolnic.
În concluzie – se menţionează în documentele cercetate – în perioada celor 4 ani de ocupaţie maghiară, s-a urmărit: „exterminarea românilor din Ardealul de Nord; sărăcirea completă şi înfometarea sistematică şi totală a elementului românesc; constrângerea prin diferite mijloace barbare şi sub diferite pretexte la părăsirea Ardealului de Nord; maghiarizarea românilor rămaşi. ”
După decembrie 1989, problematica Dictatului de la Viena şi a consecinţelor sale asupra românilor a constituit o prioritate a cercetării şi acţiunilor desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) şi de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu partenerii celor două instituţii. În acest sens, au fost organizate expoziţii, dezbateri, conferinţe şi simpozioane. Câteva date statistice sunt însă necesare. Au fost elaborate peste 50 de studii privind Dictatul de la Viena şi consecinţele sale pentru români în care au fost implicaţi 31 de autori-cercetători proveniţi din rândul profesorilor universitari, doctorilor în ştiinţe, generalilor, teologilor, profesorilor de istorie, arhiviştilor. Cei mai prolifici dintre aceştia au fost dr Ioan Lăcătuşu cu 8 studii elaborate, dr. Alin Spânu cu 7 şi Milandolina Beatrice Dobozi, Alexandru Duţă, Ion Giurcă, Daniel Bar, Dorel Man şi Vasile Stancu cu două studii. Alături de aceştia, la cercetarea temei şi elaborarea studiilor şi-au adus aportul personalităţi cunoscute în lumea ştiinţifică şi arhivistică precum Alexandru Porţeanu, Dumitru Zaharia, Barbu I. Bălan, Mihai Racoviţan, Vasile Lechinţan, Vilică Munteanu, Cristina Ţineghe, Adrian Pohrib, Constantin I. Stan, Alexandru Moraru, Daniel Talambă, Cristian Costel Lazăr, Dumitru Şandru, Eugen Pop, Virgil Coman, Violeta Pătrunjel, Virgil şi Elisabeta Teodorescu, Emanuel Sebastian Suciu, Constantin Păduraru, Ioan Moise. Studiile au fost publicate în trei reviste de specialitate – Angvstia 23, Sangidava 5, Acta Carpatica 5, şi Pro Memoria 2 – în 3 volume ale colecţiei „Profesioniştii noştri” 7 titluri şi lucrarea „Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902” 1 titlu; în trei numere ale Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” 3 titluri şi câte un studiu în Almanahul „Grai Românesc” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi în publicaţia Axa.
Articole publicate, sub semnătura doctorului Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, numără 21 de titluri şi au apărut în perioada 1990-2012, cu o frecvenţă de 2,5 anual, în perioada 2005-2012. Ele au văzut lumina tiparului în 10 publicaţii – 3 judeţene: Cuvântul Nou (şi suplimentul Oituzul), Mesagerul de Covasna şi Informaţia Harghitei (fost Adevărul Harghitei); două regionale: Condeiul ardelean şi Grai Românesc şi 5 centrale: Naţiunea, Pro Memoria, Axa, Veghea şi Dacoromânia.
Sunt enumerate, pentru perioada 1994-2012, simpozioanele, evocările şi dezbaterile având ca temă Dictatul sau urmările sale, organizate sub egida C.E.S.C.H. care sunt în număr de 5, precum şi cele la care a participat directorul instituţiei având aceeaşi tematică aflată în dezbatere astăzi, desfăşurate la Sibiu, Topliţa, Satu Mare, Mureşenii de Câmpie şi Oradea. La această anexă mai sunt amintite două acţiuni ale Centrului de Studii – expoziţia foto-documentară organizată în sediul Centrului şi interviul lui Ioan Lăcătuşu apărut în „Formula AS”. De menţionat este faptul că din anul 2004, C. E. S. C. H. în colaborare cu Direcția Județeană a Arhivelor Naționale (DJAN) Covasna, Cercul Militar şi Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, de 8 septembrie se organizează, anual, simpozionul cu tema: „8 septembrie 1944 – Eliberarea orașului Sfântu Gheorghe de sub ocupaţia horthystă, primul oraş eliberat din Ardealul de Nord”.
Centrul European de Studii şi-a elaborat o strategie pe termen mediu privind formare unui fond documentar bogat privind Dictatul de la Viena şi urmările sale pentru români. În acest sens şi-a propus:
– Cunoaşterea fondurilor arhivistice referitoare la această temă a tuturor Secţiilor Judeţene de peste Carpaţi, aflate în sistemul naţional al Arhivelor Naţionale. Pentru aceasta am solicitat, încă de acum 15 ani, studii şi articole referitoare la refugiaţii, expulzaţii şi deportaţii din fostele judeţe Ciuc, Odorhei, Mureş, Trei Scaune şi alte localităţi din Ardealul de Nord cedate prin Dictatul din 30 august 1940. În decursul unui deceniu şi jumătate, prin colaborarea rodnică realizată cu Secţiile Judeţene ale Arhivelor Naţionale din Bucureşti, Buzău, Bacău, Brăila, Constanţa, Ilfov, Neamţ, Vaslui, Vrancea ş.a. şi a cercetătorilor de la aceste secţii – Virgiliu Z. Teodorescu, Alexandru Duţă, Alexandru Gaiţă, Constantin I. Stan, Vilică Munteanu, Adrian Pohrib, Gheorghe Radu, Virgil Coman, Cristina Ţineghe, Dumitru Zaharia, Constantin Păduraru, am reuşit să publicăm în revistele şi lucrările amintite mai sus un impresionant material documentar;
– Cunoaşterea fondurilor din Arhivele Militare şi din Serviciile de Informaţii referitor la această temă; O contribuţie deosebită în acest sens au avut de-a lungul timpului cercetătorii Petre Ţurlea, Alin Spânu, Ion Giurcă, Daniel Bar, Gavriil Preda, Eugen Pop, Constantin Gomboş ş.a.;
– Cunoaşterea şi valorificarea informaţiilor din Arhivele confesionale privind drama Bisericii Ortodoxe şi a Bisericii Greco-Catolice în perioada stăpânirii horthyste. Un real folos la îmbogăţirea informaţiilor Centrului în acest domeniu l-au adus cercetătorii: Ioan Lăcătuşu, Alexandru Moraru, Dorel Man, Mihai Racoviţan, Violeta Pătrunjel (Popescu), Emanuel Sebastian Suciu, Cristian Costel Lazăr, Florin (Elisei) Vatamanu, Attila Lazăr;
– Cunoaşterea contextului intern şi internaţional în care a avut loc Dictatul de la Viena; Remarcabil a fost sprijinul primit în acest sens din partea cercetătorilor: Alexandru Porţeanu, Dumitru Şandru, Daniel Talambă, Ioan Giurcă, Petre Ţurlea;
– Valorificarea fondurilor arhivistice din arhivele unităţilor administrativ-teritoriale ale Ardealului de Nord – Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Cluj. Au prezentat studii în urma cercetării arhivelor mai sus menţionate arhiviştii: Vasile Lechinţan, Dan Vasile Baicu, Milandolina Beatrice Dobozi, Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu ş.a.
Monitorizarea presei române şi maghiare din Transilvania, întocmirea buletinelor bilunare ale presei maghiare de către Centrul European de Studii Covasna – Harghita şi postarea lor pe site-ul FCRCHM.
Ioan LĂCĂTUŞU, Vasile STANCU
