Ieri s-au împlinit 71 de ani de când oraşul Sfântu Gheorghe a fost eliberat de sub ocupaţia fascisto-hortystă, evenimentul fiind sărbătorit printr-o ceremonie militară şi religioasă în faţa Primăriei oraşului.
Potrivit istoricilor, în data de 8 septembrie 1944, Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord care a fost eliberat de sub ocupaţia străină, moment marcat de către ostaşii Armatei Române prin arborarea tricolorului pe turla Primăriei municipiului, ca simbol al libertăţii.
Pentru al doilea an consecutiv, deschiderea oficială a festivităţii dedicate “Zilei eliberării oraşului Sfântu Gheorghe” de sub ocupaţia străină a fost realizată de alergătorii grupului ”Invictus” România. Un număr de treizeci de voluntari militari de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi – Mocanu Valentin şi Alin Pacîlea – de la Batalionul 22 Vânători de Munte “Cireşoaia” – Gâmbău Bogdan, Morar Flavius, Onuţ Ciprian, Neagu Petre, Păun Antonio, Mark Gyorgy, Daragics Zsolt, Ştirbu Ionuţ, Todorar Răzvan, Faicec Robert şi Petrea Florean – şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” – Vrabie Cătălin, Ganea Gheorghe, Tolvaj Marius, Andrei Mihai, Doru Claudiu, Secelean Armand, Biro Barnabas, Forszner Zoltan, Suciu Sorin, Zsigmond Csaba, Taftă Mirel, Toma Ion, Andronache Ioan, Borboly Claudiu, Bularca Gheorghe, Bularca Constantin şi Ola Răzvan – au ales să alerge de la Braşov la Sfântu Gheorghe pentru a aduce un omagiu celor care s-au jertfit pentru ţară. După 4 ore de alergat, la ora 12:30 grupul de voluntari militari au ajuns în faţa Primăriei din Sfântu Gheorghe cu drapelul tricolor, unde l-au predat veteranului de război în vârstă de 93 de ani, Mircea Crăciun, din Întorsura Buzăului.
. .
foto credit: MApN
Emoţionat, veteranul a îngenunchiat în faţa tricolorului, sărutându-l în semn de respect, spre admiraţia tuturor celor prezenţi la eveniment.
„Ştafeta veteranilor este la a doua ediţie. Ea a început anul trecut cu un grup de militari voluntari constituiţi în Invictus România, care au vrut să aducă un omagiu celor care s-au jertfit pentru ţara noastră. La început au fost 50 de oameni inimoşi, după care au început să vină tot mai mulţi. În momentul de faţă sunt 250-300, iar după acest eveniment cred că suntem 500 de <<invictuşi>>. Ştafeta veteranilor a început la Bucureşti pe 4 septembrie şi va continua până la 25 octombrie, în total se vor alerga undeva la 1.000 de kilometri, până la Carei, iar de Ziua Armatei Române, pe 25 octombrie, se va înmâna drapelul naţional al României unui veteran de război la monumentul Ostaşului Român de acolo. Au fost alături de noi şeful statului major, general locotenent Nicolae Ciucă, ce a alergat de la Bucureşti la Otopeni, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Informare Publică şi Creşterea Calităţii Vieții Personalului, Otilia Sava. La Carei va alerga şi ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, deci întreaga conducere a Armatei României este alături de noi. (…) Oamenii ne-au primit bine. Am făcut schimbul de ştafetă la monumentele eroilor patriei, unde am depus un steguleţ şi un bujor românesc, care va fi simbolul omagierii celor care s-au jertfit pentru ţară”, a declarat căpitan Dorin Chirca de la Direcţia Informare şi Relaţii Publice a Ministerului Apărării Naţionale.
Plutonierul Marius Tolvaj, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, este unul dintre membrii „Invictus” România, care a alergat mai bine de 30 de kilometri pentru a aduce steagul la Sfântu Gheorghe. Acesta şi-a justificat gestul cu ajutorul devizei grupului „Invictus”, la care a aderat de curând, şi anume „sacrificiul impune respect”, fiind de părere că „veteranii noştri şi eroii neamului nostru trebuie cinstiţi”. Acesta a declarat că în ciuda vremii nefavorabile, au reuşit să parcurgă cu succes distaţa dintre Braşov şi Sfântu Gheorghe, fiind un moment de bucurie pentru toţi cei 30 de voluntari.
Primul an în care drapelul tricolor nu a putut fi arborat pe turla Primăriei
Ca în fiecare an, drapelul trebuia arborat pe turla Primăriei pentru a marca această zi cu o însemnătate aparte pentru oraş, însă, anul acesta, arborarea steagului nu a fost posibilă. Motivul invocat de edilii oraşului este continuarea lucrărilor de renovare a clădirii, care par a se fi încheiat în urmă cu cel puţin două luni.
Nemulţumiţi de răspunurile oficiale primite în urma cererilor de a arbora tricolorul în data de 8 septembrie, dar şi de lipsa unui reprezentant al Primăriei la eveniment, pentru preluarea steagului conform protocolului, veteranii de război prezenţi la festivitatea de ieri, alături de colonel Grigorescu Ioachim, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din judeţul Covasna, au intrat în Primărie pentru a înmâna primarului oraşului steagul tricolor.
Potrivit informaţiilor oferite de angajaţii Primăriei, atât primarul Antal Arpad, cât şi doamna viceprimar Sztakics Eva nu se aflau în momentul respectiv în clădire, veteranii fiind puşi în contact direct cu viceprimarul Tischler Ferencz. Acesta le-a explicat celor prezenţi motivul pentru care steagul nu poate fi arborat pe turla Primăriei, spunând că poate prelua tricolorul pentru a fi poziţionat la locul lui după finalizarea lucrărilor şi după predarea clădirii de către constructor.
“S-a oferit un răspuns în care se spune că momentan clădirea este în renovare, constructorul încă nu a predat-o şi din această cauză nu putem arbora steagul. Eu pot să preiau drapelul, sigur şi în momentul în care se termină construcţia, (…) o să vedem dacă o să putem să-l arborăm. Există un paratrăsnet acolo, care a fost pus conform legilor, şi trebuie să vedem dacă se aprobă montarea steagului pe acesta”, a declarat viceprimarul oraşului, Tischler Ferencz.
Colonel Grigorescu Ioachim s-a arătat revoltat de gestul edililor, arătându-şi nemulţumirea şi în cadrul discursului pe care l-a avut înainte de a intra în Primărie, dar şi după ce a purtat discuţia cu viceprimarul oraşului „Este primul an când refuză să-l ridice. Ei au adus problema că nu este terminată clădirea şi că este pus un paratrăsnet. Şi până acum a fost paratrăsnet. În fiecare an, pe 7 septembrie, militarii alpinişti de la batalionul Vânători (n.red.- Batalionul Vânători de munte „Cireşoaia”) veneau şi îl schimbau cu unul mai frumos, iar pe 8 făceam aniversarea. Eu am fost militar, am jurat cu mâna pe Biblie. Este cea mai mare jignire pe care poate să ne-o aducă forurile conducătoare. Niciodată nu au participat la manifestări (n.red.- cei din conducerea forurilor), nici de Ziua Armatei, nici de Ziua Veteranului, nici de Ziua Naţională. Nu vin niciodată, cu toate că din 1064 de veterani de război, 91% sunt maghiari. Deci nici pentru ei nu vin”, a spus acesta.
Nici veteranul de război care a îngenuncheat în faţa tricolorului nu a văzut cu ochi buni gestul făcut de conducerea Primăriei: “Cea mai mare mândrie de pe parcursul vieţii mele a fost să lupt pe front. A meritat să lupt în Moldova 6 luni şi în Ardeal 3 luni. În ziua de 23 decembrie 1944 ne-am întors de pe front de la Dej. Am stat tot timpul cu frica în sân, pentru că am pierdut oameni dragi în război. Gestul făcut de Primărie mi s-a părut unul urât”, este de părere veteranul de război Crăciun Mircea.
***
La ceremonia militară de marcare şi sărbătorire a celor 71 de ani de eliberare a oraşului, au participat şi au depus coroane de flori şefii instituţiilor deconcentrate din judeţ, alături de cadrele militare în rezervă şi active.
În discursul său, prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a amintit despre bravii soldaţi care şi-au dat viaţa pentru ca locuitorii oraşului să fie liberi. “Simbolistica actului de la 8 septembrie 1944, este una deosebită, marcând pe de-o parte încetarea unei ocupaţii militare care a îngrozit o întreagă lume, dar şi începutul refacerii Statului Naţional Unitar Român, în limitele sale legitime. În urmă cu 71 de ani, în această zi de septembrie, după 4 ani de ocupaţie străină şi după ce a plătit tribut prin jertfă şi luptă, Armata Română a intrat în oraşul SfântuGheorghe şi l-a eliberat de sub ocupaţia horthysto-fascistă, însemnând cu sânge o pagină de glorie din istoria oraşului nostru şi a Neamului Românesc.
În luptele din preajma oraşului au căzut eroic numeroşi oşteni ai bravei noastre armate, în frunte cu generalul Grigore Bălan şi locotenentul David Păiş. Căzut la datorie în luptele pentru reîntregirea țării, a fost şi Caporalul Gheorghe Arambaşa cel care a arborat Drapelul României pe turnul primăriei, simbol al dreptății şi libertății neamului românesc. Oraşul Sfântu Gheorghe a fost eliberat la 8 septembrie 1944 de ziua naşterii Maicii Domnului, zi de sărbătoare creştină cu deosebită semnificaţie în conştiinţa neamului românesc, Dumnezeu rânduind ca cea care a adus cea mai mare bucurie omenirii să aibă grija românilor asupriţi în ţara lor, care nu mai puteau răbda jugul ocupaţiei străine.
Eliberarea oraşului a fost un simbol al libertății redobândite pentru toți românii şi nu numai, şi pentru cei rămaşi pe loc, dar şi pentru cei ce se întorceau în zonă, după patru ani de refugiu din calea unuia din cele mai opresive ocupaţii pe care le-a văzut vreodată încercatul nostru popor. Eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe este şi un simbol al reînvierii sentimentului de apartenenţă la acelaşi neam şi patrie. Acesta a fost unul dintre momentele în care fraţii au sărit pentru fraţi, românii au sărit pentru români şi pentru libertatea acestora”, a spus prefectul Sebastian Cucu, în discursul său.
Maricela Dan
