REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, prin Direcția Silvică Covasna, a distribuit în cursul acestui an spre plantare, atât în regim propriu cât și în cadrul unor proiecte derulate în colaborare cu alte instituții publice, în special școli din județ, 630.000 de puieți forestieri, produşi în pepinierele proprii.
Pădurea ne oferă lemne de foc, lemne pentru construcții, vânat, delicatese precum fructele de sezon, ciupercile sau chiar trufele. Ea ne-a adăpostit din vremuri străvechi atunci când cotropitorii amenințau să ne alunge de pe meleagurile străbune. Pădurea nu lasă dealurile să o ia la vale peste gospodării și, poate cel mai important, pădurea – „plămânul verde” al Pământului – ne oferă aerul curat care ne menține sănătoși și plini de viață. Dar ea nu are puterea de a se regenera în același ritm în care omul o distruge, iar pentru a ne putea bucura în continuare de tot ceea ce ne oferă ea, trebuie să devenim responsabili și să dăm o mână de ajutor naturii, mai ales atunci când ni se pun la dispoziție mijloacele necesare.
Potrivit reprezentanților Regiei Naționale a Pădurilor, ROMSILVA, regenerarea pădurilor este una dintre activitățile prioritare ale Regiei, prin care se urmărește asigurarea integrității și permanenței pădurilor, pentru ca acestea să-și exercite cu continuitate funcțiile de protecție și de producție. În scopul asigurării permanenței pădurilor, instituția realizează regenerarea arboretelor pe suprafețe din fondul forestier proprietate publică a statului și din fondul forestier aparținând altor proprietari, persoane fizice și juridice, cu care regia a încheiat contracte de administrare, suprafețe de pe care s-a recoltat masa lemnoasă ca urmare a executării lucrărilor de exploatare – regenerare, sau pe terenuri fără vegetație forestieră, care nu au alte folosințe atribuite prin amenajamentele silvice.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate sprijini cu asistența tehnică și cu material biologic (în limita excedentului de puieți) inițiativele ce vizează împadurirea unor terenuri din afara fondului forestier național, inapte folosințelor agricole, ale persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități fără scop lucrativ în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățămant, științific, cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției drepturilor omului, medico – sanitar, de asistență și servicii sociale, de protecțe a mediului, de reprezentare a asociațiilor profesionale, precum și de întreținere, restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice. (www.rosilva.ro)
Potrivit reprezentaților ROMSILVA, „regenerarea pădurii este unul din fenomenele cele mai importante din viața pădurii, care încheie un ciclu de vegetație și este în același timp începutul unui nou arboret. Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generațiilor de arbori în locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze (ex. doborâturi de vânt, atac de Ipidae, etc). Regenerarea se impune ca o verigă obligatorie, un mijloc permanent de evoluție a vegetației arborescente, care asigură continuitatea pădurii în timp și spațiu.”
Aceleași surse mai precizează că regenerarea pădurilor se realizează în două moduri: prin regenerare naturală – sub arboretul matur, sau prinregenerare artificială – cu puieți forestieri produși în pepiniere, care se plantează în urma tăierilor definitive în suprafețele goale sau în cele care nu s-au regenerat natural.
Pentru anul 2018, Consiliul de Administratie al ROMSILVA a aprobat un program de recoltare de 9,780 milioane de metri cubi masa lemnoasă, ceea ce susține strategia urmarită, de atragere în circuitul economic a întregului volum de masă lemnoasă admis de lege pentru recoltare.
157 de hectare de pădure regenerate, în județul Covasna
Potrivit datelor furnizate de către Regia Nationala a Pădurilor – Romsilva, prin Directia Silvică Covasna, în acest an, 157 de hectare de teren au trecut prin procesul de regenerare forestieră, dintre care 82 de hectare prin regenerare naturală și 75 de hectare prin împăduriri (regenerare artificială). Valoarea totală a acestor lucrări este de aproape 620 de mii de lei, iar a celor 630 de mii de puieți plantați se ridică la 437.500 de lei. Dintre aceștia, Direcția Silvică Covasna a sponsorizat diverși beneficiari, cu peste 100 de mii de puieți, în valoare totală de 74.113 lei.
Fondul forestier proprietate publică a statului din județul Covasna se află în administrarea a patru ocoale silvice (O.S. Brețcu, O.S. Comandău, O.S. Covasna și O.S. Tălișoara), care au participat la toate campaniile de împădurire ale acestui an, fie campanii proprii, în fondul forestier pe care îl administrează, fie campanii derulate de alte instituții sau organizații neguvernamentale. Lucrările s-au desfășurat în zone de deal (cu altitudini între 300 și 700 de metri) și munte, cu altitudini între 700-1200 de metri. La împăduriri au fost folosiți puieți forestieri produși în pepinierele ocoalelor silvice, din speciile molid, brad, larice, fag, paltin, gorun, cireș, frasin, tei – specii rezistente, specifice zonelor de deal și de munte. În situația existenței unui excedent de puieți, aceștia se redistribuie de către Regia Națională a Pădurilor, stocul rămas fiind valorificat către terți, sau donați prin sponsorizări.
Potrivit, directorului Direcției Silvice Covasna, Emilian Ilie Cornea, campania de regenerare a fondului forestier îşi atinge scopul în fiecare an datorită pregătirii din timp a acesteia şi profesionalismului personalului silvic. Acesta a adăugat că „Rezultatele sunt foarte bune, iar pentru asigurarea stării fitosanitare a plantațiilor, respectiv a conducerii acestora până la reușita definitivă (momentul în care acestea se pot dezvolta singure), se fac în continuare eforturi deosebite, prin executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor și prin activități de combatere a dăunătorilor forestieri, lucrări fără de care culturile ar fi compromise.”
De întreținerea puieților plantați se ocupă în mod permanent personalul silvic de teren, coordonat de către personalul tehnico-ingineresc din cadrul ocoalelor silvice și a direcției silvice.
Tinere generații au plantat pentru viitor
Prin parteneriatul Plantăm pentru viitor, la nivelul județului s-au încheiat acorduri de parteneriat cu șapte unități de învățământ din județ, reușindu-se în această primăvară plantarea în curtea școlilor a 3.070 puieți. Școlile covăsnene care au răspuns pozitiv la invitația Direcției Silvice Covasna sunt: Școala Gimnazială „Nicolae Colan”, Școala Gimnazială Barcani, Școala Gimnazială „Avram Iancu” din Covasna, Școala gimnazială Nr.1 din Zăbala, Școala Gimnazială „Nicolae Rusu” din Sita Buzăului, Școala Gimnazială „Apor Istvan” din Sânzieni şi Școala „Henter Karoly” din Bodoc.
Prin promovarea în școli a acestor activități s-a urmărit ca tinerii implicați să-şi dezvolte o conştiinţă ecologică prin plantarea și îngrijirea puieților, să aplice cunoştinţele şi deprinderile dobândite, să îşi formeze deprinderi de plantare, îngrijire şi ocrotire a puieților şi a spaţiilor verzi din curtea şcolii. De asemenea, ei au avut ocazia să cunoască modul de folosire a uneltelor, dar și să își îmbogăţească cunoştinţele referitoare la rolul pădurii în păstrarea aerului curat, diminuarea zgomotului și, nu în ultimul rând, cel peisagistic. Poate cel mai important aspect al acestui tip de educație este dobândirea curajului de a lua atitudine atunci când sesizează un comportament neconform cu regulile de protecţie a mediului cunoscute de ei. Tinerii astfel formați, cu un respect față de natură, cu informații dobândite în mod practic legate de importanţa unui aer curat pentru o viaţă sănătoasă, de importanța spațiilor verzi și, implicit, a arborilor, precum și de importanța arborilor din spațiile verzi în viața păsărilor vor putea deveni, la rândul lor promotori ai unor proiecte pentru conservarea și protejarea naturii.
Argumentul inițiatorului unui astfel de parteneriat, Școala cu Gimnazială „Nicolae Colan, din Sfântu Gheorghe, este mai mult decât convingător, pentru importanța derulării acestui tip de activitate, în care să fie angrenați copiii, de la cele mai fragede vârste:
„Natura este o carte ilustrată cu cele mai diverse tablouri care te determină să-ţi pui necontenit întrebări cărora să le cauţi răspunsuri. Niciodată nu surmenează, ci dimpotrivă este un nesecat izvor de energii care te întremează: poate ţine loc de carte, de profesor sau de sfătuitor, este lângă noi şi la îndemâna noastră, trebuie doar să ne întoarcem ochii către ea şi să ne preocupăm să o păstrăm şi să o îmbogăţim continuu.
Pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător ce aduce mari servicii societăţii omeneşti, contribuind la păstrarea echilibrului ecologic, la creşterea calităţii vieţii prin funcţiile multiple de protecţie şi producţie pe care le îndeplineşte.
Educaţia pentru protecţia mediului a devenit, în multe ţări, o nouă dimensiune a curriculumului, cu scopul de a iniţia şi promova o atitudine responsabilă faţă de mediu, de a-i face pe tineri să conştientizeze pericolele unei degradări accentuate a acestuia.
Scopul esenţial al educaţiei ecologice este de a le forma bazele unei gândiri şi atitudini centrate pe promovarea unui mediu natural propice vieţii, de a le dezvolta spiritul de responsabilitate faţă de natură. Prin participarea tuturor factorilor educativi: şcoală, familie, comunitate, mass-media, la realizarea acestor intenţii, elevul înţelege mai bine efectele pe care le are un comportament necorespunzător asupra mediului. Un prim pas în acest sens îl constituie plantarea de puieți de către elevi, sub îndrumarea specialiștilor din cadrul Direcției Silvice Covasna și a ocoalelor din subordine, urmat de îngrijirea acestora pe parcursul mai multor ani, până la momentul în care puieții se vor putea dezvolta singuri.
Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice și sub îndrumarea directă a silvicultorilor este o modalitate eficientă de a face în mod conştient educaţie ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului.
Ținând seama de aceste aspecte, am considerat necesară încheierea acestui parteneriat prin care să contribuim la dezvoltarea conștiinței ecologice în rândul elevilor.”
Proiectul Plantăm pentru viitor se va derula până în luna iunie a anului 2020.
Oana-Mihaela Costache
