La sediul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe au avut loc joi, 30 august a.c., o serie de activități dedicate Zilei Limbii Române sărbătorită, în fiecare an, la data de 31 august.
În cadrul acestui eveniment, prof. drd. Tatiana Scurtu, cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” Târgu Mureș, a susținut comunicarea cu titlul „31 august – Ziua Limbii Române – fără granițe”, afirmând că această sărbătoare „este un prilej de a reafirma şi celebra unicitatea şi frumuseţea limbii române, o limbă care uneşte 25 de milioane de oameni, vorbitori de limbă română din întreaga lume, în jurul valorilor comune”.
„Republica Moldova a declarat pe 31 august 1990 – Ziua Limbii Române, iar în România, la aceeaşi dată se sărbătoreşte din 2011.
Mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătoare naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi. De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române şi să fie marcată similar.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat – în şedinţa din 6 decembrie 2011 – şi de Camera Deputaţilor – la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de Preşedinţia României la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Astfel, de atunci, în fiecare an au răsunat poezii ale scriitorilor români din ţară şi diasporă, cântece şi jocuri populare, dar şi comunicări tematice susţinute de exegeţi şi scriitori români.
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi Institutele Culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific.
Ziua Limbii Române serveşte nu doar ca o celebrare, ci şi ca un apel la acţiune pentru a sprijini şi promova limba română în rândul tinerilor generaţii. Este un moment de afirmare a identităţii şi a valorilor culturale, subliniind necesitatea educaţiei continue în limba română.
Prin sărbătorirea Zilei Limbii Române, ne reamintim de legătura profundă dintre limbă, cultură şi identitate. Este un prilej de a reafirma şi celebra unicitatea şi frumuseţea limbii române, o limbă care uneşte 25 de milioane de oameni, vorbitori de limbă română din întreaga lume, în jurul valorilor comune. La 16 martie 2023 Parlamentul Republicii Moldova a votat proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.
La 22 iulie 1995, Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege:
Art. 1. – Se aprobă în calitate de Imn de Stat al Republicii Moldova cîntecul „Limba noastră”, versuri de Alexei MATEEVICI (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru CRISTEA, aranjament de Valentin DÎNGA, cuprins în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
Alexie (sau Alexei) Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinări – d. 24 august 1917, Chişinău) a fost unul din cei mai reprezentativi scriitori români din Basarabia. Născut în Gubernia Basarabia, actualmente Republica Moldova” s-a arătat în comunicarea prezentată de prof. drd. Tatiana Scurtu.
În încheiere, acesata a recitat cele cinci strofe ale poeziei „Limba noastră”.
Limba noastră-i o comoară
în adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
pe moșie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cîntec
doina dorurilor noastre
Roi de fulgere, ce spintec
noruri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pîinii
cînd de vînt se mișcă vara
În rostirea ei bătrînii
cu sudori sfințit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde
zbuciumul din codrii veșnici
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
ai luceferilor sfeșnici.
Limba noastră-i vechi izvoade
povestiri din alte vremuri
Și citindu-le ’nșirate
te-nfiori adînc și tremuri.
Limba noastră îi aleasă
să ridice slava-n ceruri
Să ne spiue-n hram și-acasă
veșnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfîntă
limba vechilor cazanii
Care-o plîng și care-o cîntă
pe la vatra lor țăranii.
Înviați-vă dar graiul
ruginit de multă vreme
Ștergeți slinul, mucegaiul
al uitării ’n care geme.
Strîngeți piatra lucitoare
ce din soare se aprinde
Și-ți avea în revărsare
un potop nou de cuvinte.
Nu veți plînge-atunci amarnic
că vi-i limba prea săracă
Și-ți vedea, cît îi de darnic
graiul țării noastre dragă.
Răsări-va o comoară
în adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
pe moșie revărsată.
***
Activătățile dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate, la Sfântu Gheorghe, de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Maria Crețu-Graur
