Cu ocazia Zilei Protecției Civile, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai Viteazul” al județului Covasna își deschide porțile pentru toți cei care vor să viziteze subunitățile de pompieri din județ.
Ziua de astăzi este una specială pentru toate Inspectoratele pentru Situații de Urgență din țară, care sărbătoresc Ziua Națională a Protecției Civile, mai exact 85 de ani de la înființarea acestui serviciu, ce are în grijă siguranța populației civile, în timp de război, ori în caz de calamități sau dezastre naturale. Astfel, între orele 10.00 și 13.00, toți cei interesați, copii ori adulți, pot vizita oricare din cele trei subunități de pompieri din județ (din Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc și Întorsura Buzăului). Pompierii îi vor aștepta pregătiți să prezinte tuturor vizitatorilor măsurile de protecţie în caz de incendiu, inundaţii, cutremur sau la descoperirea de muniţii neexplodate.
Potrivit Convenţiilor de la Geneva din 2 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate, prin expresia „protecţia civilă” se înţelege îndeplinirea tuturor sarcinilor umanitare destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi s-o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia
Cum s-a născut Protecția Civilă în România
Potrivit informațiilor prezentate pe pagina oficială a I.S.U. Covasna, „La 28 februarie 1933, prin Înaltul Decret Regal nr.468 se aprobă <<Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene>> având ca scop <<să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor>>. Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Momentul este considerat drept actul de naştere al Protecţiei Civile, instituţie care apărea iniţial sub denumirea de Apărare Pasivă.”
„În afara învățămintelor în plan militar, primul război mondial a generat serioase motive de reflecție și în planul protecției populației civile în fata ororilor care l-au însoțit. Și în România, ca de altfel în întreaga Europă, lipsa unei pregătiri anterioare și a unor măsuri minime de protecție, au generat sute de mii de victime civile nevinovate care s-au adăugat celor de pe fronturile de luptă. Supusă la primele atacuri din aer, la bombardamentele artileriei, dar și la atacuri diversioniste cu agenți micorbieni care au dus la provocarea unor epidemii în masă așa cum a fost tifosul exantematic, holera, febra tifoidă, populația de la orașe și din mediul rural a avut de suferit din greu.
Pe timpul primei conflagrații mondiale s-a remarcat și prima acțiune de anvergură de evacuare, din fața dușmanului, a valorilor si bunurilor industriale importante, a organelor puterii și administratiei, precum și a unei părți din populație. Toate aceste învățăminte au fost sintetizate după război în lucrări teoretice de pregătire a militarilor și autorităților, dar și în apariția primelor reglmentări pe linia apărării civile. Ca un prim pas în instituționalizarea sistemului de protecție a populației în caz de conflict armat, la 20 noiembrie 1924 se înfiintează „Școala Apărării Contra Gazelor” menită să pregatească în acest domeniu cadrele militare de la toate categoriile de arme.
Modernizarea concepției apărării civile a populației, bunurilor și teritoriului în caz de conflict armat, dar și la dezastre, a fost impusă, în primul rând de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, de catastrofele naturale care au lovit țara: inundații, cutremurul din 1977, dar și de unele catastrofe industriale cum au fost marile incendii de pe platformele petrochimice și metalurgice. Așa încât, Legea nr. 2/1978, va consfinți aplicarea, în țara noastră a unei noi concepții privind apărarea civilă, în această perioadă conturându-se doctrina pregătirii populației și a factorilor de decizie spre a răspunde unor situații determinate de producerea dezastrelor, precum și privind protecția populației în caz de conflict armat.” (www.igsu.ro)
La 15 decembrie 2004, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1490, are loc reorganizarea Comandamentului Protecției Civile și a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari și astfel se înființează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, o nouă structură unificată.
Oana-Mihaela Bărzic
