Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a marcat, printr-o serie de evenimente, aniversarea a 215 ani de la atestarea documentară a primei şcoli confesionale ortodoxe româneşti din municipiul Sfântu Gheorghe.
Evenimentele s-au desfăşurat pe parcursul ultimelor două săptămâni, iar la acestea au participat elevi de la mai multe unităţi de învăţământ din municipiu, care au vizitat muzeul amenajat în fosta şcoală, unde se păstrează obiecte vechi, cum ar fi mobilier, tăbliţe din lemn şi de ceară, caiete, tocuri, călimari, manuale antebelice şi interbelice, cărţi religioase, registre şi documente şcolare ce amintesc despre începuturile învăţământului confesional ortodox pe aceste meleaguri şi reconstituie atmosfera din acea epocă.
Muzeograful Florin Herţeg le-a explicat copiilor cum se preda în urmă cu mai bine de două secole, iar preotul Mircea Florian Coliban a evocat memoria poetului naţional Mihai Eminescu şi a domnitorului Constantin Brâncoveanu care a avut o contribuţie majoră în istoria şi cultura neamului şi de la martiriul căruia se împlinesc anul acesta 300 de ani.
Prima şcoală confesională românească din Sfântu Gheorghe, aflată în vecinătatea bisericii ortodoxe din Deal, este atestată documentar din 15 iunie 1799 printr-un document emis de către magistratul oraşului Sfântu Gheorghe către judele regal şi oficialităţile scaunului Treiscaune. Documentul menţionează că a fost fixat locul, au fost aduse materialele şi a fost începută construcţia şcolii celor de religie ortodoxă.
Şcoala confesională a funcţionat până în anul 1873, după care elevii români de religie ortodoxă au fost nevoiţi să frecventeze şcolile comunale de stat în limba maghiară.
Clădirea vechii şcoli a intrat în anul 2003, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, iar ulterior a fost reabilitată cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi transformată în muzeu în anul 2011. Lucrările de restaurare a clădirii, începute în anul 2008, au fost realizate de specialişti pe bază de documente vechi şi expertize, dar, pentru că imobilul a fost preluat într-o stare avansată de degradare, s-a reuşit doar recuperarea parţială a elementelor originale.
Ani la rând, imobilul a fost locuit de mai multe familii de romi cărora Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, prin grija IPS Ioan Selejan, le-a construit alte case pentru a elibera clădirea şi a o putea transforma în muzeu.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
