Ziua internaţională a pădurilor este marcată la nivel mondial, în fiecare an, în data de 21 martie.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.
În această zi, ţările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică păduri şi copaci. Tema pentru fiecare Zi internaţională a pădurilor este aleasă de către Parteneriatul Colaborativ pentru Păduri. Tema pentru acest an este: „Restaurarea pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare” („Forest restoration: a path to recovery and well-being”), conform http://www.fao.org/international-day-of-forests.
Tema pentru Ziua internaţională a pădurilor din 2020 a fost: „Pădurile şi biodiversitatea – Prea preţioase ca să le pierdem” („Forests and biodiversity – Too precious to lose”), menţionează sursa citată. În 2019, tema aleasă pentru Ziua internaţională a pădurilor a fost „Învaţă să iubeşti pădurile”, în timp ce în 2018 ziua a fost marcată în cadrul tematicii „Pădurile şi oraşele durabile”. Tema din 2017 a fost „Păduri şi energie”, cea din 2016 a fost legată de „creşterea gradului de conştientizare a modului în care pădurile sunt esenţiale pentru aprovizionarea planetei cu apă dulce, care este esenţială pentru viaţă”. În 2015, ziua a fost marcată sub sintagma „Pădurile – Clima – Schimbare”.
Potrivit site-ului http://apepaduri.gov.ro, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă statelor membre să iniţieze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.
Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011.
Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume. Pădurile sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Peste un miliard de oameni depind direct de păduri pentru hrană, adăpost, energie şi venituri. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice şi altor ameninţări. Biodiversitatea se află sub ameninţare gravă din cauza defrişărilor, a degradării pădurilor şi a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor şi refacerea acestora la nevoie este esenţială pentru oameni, biodiversitate şi climă, arată sursa citată anterior.
Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.
Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.
Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului şi exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2.000 de culturi indigene) depind de păduri. Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care umanitatea are nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.
Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.
În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.
Fondul forestier din România ocupa, la sfârşitul anului 2019, un număr de 6,592 milioane de hectare, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Media europeană este de 32%. În 2019, suprafaţa pădurilor a fost de 6,427 milioane hectare, speciile de răşinoase acoperind 1,915 milioane hectare (respectiv 29,8%), iar speciile de foioase 4,512 milioane hectare (respectiv 70,2%). Proprietatea publică reprezenta 64,3% din suprafaţa totală a fondului forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (75,1%), iar proprietatea privată reprezenta 35,7%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private (95,5%). Suprafeţe mai mari de fond forestier se înregistrau, în 2019, în judeţele Suceava (438.000 hectare), Caraş-Severin (431.000 hectare), Hunedoara (318.000 hectare), Argeş (277.000 hectare), Vâlcea (272.000 hectare), Bacău (272.000 hectare), Harghita (264.000 hectare), Neamţ (263.000 hectare) şi Maramureş (260.000 hectare).
AGERPRES
